Muncitorii de la marile fabrici socialiste din Timisoara sunt cei care „au fortat” libertatea Revolutiei din decembrie 1989. Peste nici cinci ani insa, cea mai mare parte dintre cei care iesisera atunci in strada au devenit somerii privatizarilor falimentare ale simbolurilor economice ale Romaniei. Dupa cum sustin liderii sindicali din judet, dintre aceste simboluri mai functioneaza acum doar 10 la suta.
Decaderea colosilor industriali este pusa de sindicalisti pe seama faptului ca s-au facut privatizari nerentabile, apoi s-a furat tot ce se putea fura, iar fabricile au ajuns sa fie vandute pe post de spatii imobiliare. Ideea este sustinuta si de deputatul democrat din judet, Valeriu Tabara, care a cerut, recent, ca orice contract de pri-vatizare sa fie public, pentru ca „efectele privatizarilor ne privesc pe toti”.
„S-au privatizat societati agricole pe valori care echivaleaza cu pretul unei combine sau a productiei din camp si din depozite. Asta, pentru ca cineva sus pus politic dorea acele firme pentru el si pentru prietenii sai. Daca nu s-au putut „privatiza” unele societati, sau daca managerii s-au opus luarii cu japca a activelor acestora, managerii au fost arestati, tinuti la politie cateva zile, timp suficient pentru ca activele importante sa fie lichidate. Este cazul SC „Untim” din Timisoara”, a spus parlamentarul.
Orasul ofera destule exemple de decadere economica, disponibilizari in masa si apoi ofertare pe piata imobiliara. Un exemplu este cel al fabricii de ciocolata „Kandia”, infiintata in 1880, unde lucrau 1.500 de anga-jati, majoritatea femei. In imensele hale ale intreprinderii acum bate vantul, iar spatiile vor intra, mai mult ca sigur, pe piata imobiliara. Ultima suta de muncitori a fost disponibilizata imediat dupa cumpararea licentei „Kandia” de catre firma „Excelenta” din Bucuresti.
Alte 1.000 de femei si-au pierdut locurile de munca de la Fabrica „Industria Lanii”, unitatea fiind in curs de demolare pentru ca ii va lua locul un cartier rezidential, unde firma condusa de Ovidiu Tender va investi peste 100 de milioane de euro.
Si din fabrica de conserve „Fructus” s-a ales praful, la propriu, pentru ca a fost demolata cladirea veche de un secol, tot din considerente imobiliare si comerciale.
