O data sau de doua ori pe an, se anunta ca oameni de stiinta din diferite parti ale lumii civilizate sunt pe cale sa obtina in laborator clone umane pentru celule stem cu ajutorul carora sa poata fi combatute boli grave, cum ar fi scleroza in placi. Doamne ajuta!, iti spui, si treci mai departe, la scandalurile din politica romaneasca, adevarate clone unele ale altora. Aici, unde cercetarea fundamentala este neglijata si impinsa la marginea preocuparilor sociale, nu se poate vorbi despre alte clone decat acelea ale politicienilor si ale faptelor lor, care seamana, ca mai multe picaturi de ploaie acida, unele cu altele, indiferent de unde vin. Stanga a invatat de la dreapta sau invers, nici nu mai stii, cert este ca si una, si alta, ajunse la guvernare, se comporta aproape identic, scopurile fiind cam aceleasi, de natura personala sau de clan. Clan, clone.
N-avem laboratoare performante, mintile stralucite se duc spre Vest, dar am putea sa ne folosim de clone in interes national. si iata cum: prelevand celule de piele sau de unde vreti dvs., de la persoane demne de toata stima si a caror activitate ne asigura de scopurile lor nobile si curate in viata si, contra cost, care oricum nu poate fi atat de mare pe cat este acela al unor guvernari haotice si oneroase, sa le trimitem la laboratoarele din SUA, ca tot suntem pe axa Bucuresti-Washington, spre a se obtine persoane apte pentru o guvernare corecta, in interesul celor guvernati, nu numai al celor care se ocupa de afacerea asta. Vi se pare un vis? si mie. Numai ca e ultimul vis la care putem apela.
Votul uninominal ne-a amagit destul si stim acum ca si pe listele uninominale, daca ni se vor pune vreodata sub ochi, or sa figureze cam aceleasi figuri, cu aceleasi moravuri, incat ori n-o sa stampilam pe nimeni, anulandu-ne votul, ori o sa stampilam la intamplare, ca tot aia e. Coalitiile pentru parlamente curate sau macar ceva mai spalate nu au reusit, nici ele, sa se aleaga cu altceva decat cu injuraturi din partea majoritatii politicienilor, care se vedeau deposedati de ceea ce cred ei ca li se cuvinte, in virtutea nu stiu carui drept de preemptiune: s-au bagat in politica primii, au dreptul sa jupoaie inaintea celor care ar incerca sa se strecoare acum pe domeniu.
Tot ce s-a spus si s-a scris timp de 18 ani a fost in zadar. Clasa politica nu s-a schimbat deloc, poate doar limbajul si metodele s-au perfectionat, dar scopurile au ramas aceleasi, murdare din punctul de vedere al celor guvernati. Presedintele spune ca vrea sa curete politica romaneasca, dar apeleaza la dosarele de cadre de altadata, cand i-ar fi stat la indemana activitatea mai recenta a candidatilor la un post sau altul. Prim-ministrul vrea reforma, dar o propune pe Norica Nicolai la Justitie, iar doamna senator se opune oricarei reforme reale in justitie, alaturi de fortele cele mai reactionare din Parlamentul Romaniei. si atunci sa nu recurgi la un vis, nebunesc inca? Mai ales ca atatea vise nebunesti-negative au devenit realitate in ultima jumatate de secol, incat poate si acesta, nebunesc-pozitiv, ar putea avea o sansa.
Asadar, sa trimitem celule in America. Dar celulele cui? si cum sa-l votam pe cel caruia urmeaza sa i se extirpe? Prin vot uninominal sau pe liste, sau compus, jumatate uninominal si jumatate pe liste? si cine sa organizeze alegerile, ca acestia, aflati la putere, n-ar avea nici un interes?! Acestea sunt intrebarile, mai multe chiar decat in Hamlet.
Nicolae Prelipceanu este publicist
