Magazinele de bijuterii, standurile de carti si chiar raioanele de electronice au o serie de “clienti” speciali. Imbracati in haine scumpe, cu functii inalte, au o singura meteahna: strecoara diferite obiecte in buzunare. Multi dintre “hotii de lux” sunt cunoscuti de directorii de magazin si sunt abordati la iesire, unde ori returneaza obiectul subtilizat, ori il platesc. “Ramaneam uimiti cand, dupa ce le prindeam pe doamne si le luam la intrebari, ne aratau ca sunt doctorite, avocate, profesoare. Sunt aranjate si imbracate elegant, de nici nu-ti trecea prin cap ca ar putea fi hoate. Pe unele le prindeam si a doua oara. Si chiar a treia oara. Ajunsesem sa-mi formez ochiul si, cand le luam la control, descopeream produse prin geanta, prin buzunare dosite in interior, chiar si pe la bata de la chiloti”, povesteste Marian T., fost agent de paza la “Metro” si la “Gima”. “Hotii de lux” nu fura pentru ca nu au ori nu-si pot permite. Fura din placere. Nici unul nu recunoaste ca a furat, desi stie ca sufera de una dintre bolile fara leac: cleptomania. Au toti justificari sofisticate in momentul in care sunt prinsi si nu de putine ori este vorba de cate o avocata cocheta, un medic elegant sau o profesoara cu pretentii. Din punct de vedere psihiatric, cleptomanii sunt la fel ca si piromanii sau cei pasionati de jocuri de noroc. “Nu ma pot abtine. Mana mi se duce parca singura. Il iau si-l bag pur si simplu in buzunar. La inceput, ma faceam rosie toata la fata si simteam ca inima mi-o ia razna. Dupa aceea, mi-am facut un buzunar special. Nu am fost prinsa decat de doua ori si am platit de trei ori pretul. Fac asta cand sunt deprimata si usurarea pe care o simt dupa ce ies din magazin fara sa fiu prinsa imi alunga gandurile negre ce-mi trec prin cap”, a povestit profesorilor de la Spitalul Universitar de Psihiatrie Socola Iasi o profesoara de 45 de ani care se trateaza, oficial, de depresie. Ea fura de obicei brelocuri, pachete de guma, rujuri, in general obiecte mici, fara prea mare valoare. Pe multe dintre ele le arunca imediat ce se departeaza de magazin, cand se simte prea vinovata de ce a facut.
Au fost cazuri in care judecatori au furat zeci de carti din librarie sau o distinsa avocata a plecat cu un singur pantof pe sub haina. “Cleptomanii fura pentru senzatiile, emotiile pe care le traiesc in acel moment. Se poate adauga si talentul cu care isi insusesc obiectele fara a fi vazuti sau prinsi. La baza stau alte tulburari psihologice, iar ei au senzatia ca prin furt isi rezolva astfel de probleme, de frustrari. Se pot intalni cleptomani si printre epileptici, care nu au numai crize, ci si tulburari, automatisme declansate dupa criza. Este in acea faza cand nu stie ce este cu el, dupa o criza care poate tine doua-trei saptamani. In aceasta stare, intra intr-un magazin, fura un pachet de biscuiti, il prinde politia si cand il ancheteaza nici macar nu-si aduce aminte ce a facut. Cleptomanii se intalnesc si in randul gravidelor care, sub un impuls de moment generat de o pofta sau o dorinta oarecare, nu se gandesc la actul propriu-zis, ci la satisfacerea poftei”, a precizat dr. Virginia Fortuna.