“Concertul anului”, cum a fost caracterizata evolutia muzicianului Richard Clayderman care urmeaza sa se produca pe 21 februarie la Iasi, redeschide o rana foarte veche pe obrazul cultural al orasului. Clayderman va concerta peste o saptamana printre niste ruine care au pretentia de a se numi Filarmonica “Moldova” Iasi.
Schele in toate incaperile, bucati de tavan care stau sa se desprinda si pereti scorojiti. Cam acesta este peisajul sumbru care-l va intampina pe unul dintre cei mai cunoscuti muzicieni ai planetei. Santierul de restaurare a Filarmonicii Iasi a fost deschis in 1991, zeci de miliarde fiind ingropate acolo, dupa care lucrarile au fost total abandonate, cladirea Filarmonicii fiind revendicata de Episcopia Romano-Catolica.
Balada pentru Adeline printre ruine
“In contractul semnat cu Filarmonica Iasi este prevazuta o clauza foarte importanta pentru artistul Richard Clayderman: o cabina care sa detina dus si WC. Insa institutia nu detine o astfel de incinta. Este incredibil!”, a declarat Ioan Stelorian, organizatorul din Iasi al concertului lui Richard Clayderman. Daca ai reusit sa urnesti imensa usa metalica de la intrarea in Filarmonica Iasi, cu greu poti sa-ti imaginezi ca in interior se face un act de cultura. Moloz, pereti scorojiti, tavane gata sa cada si un miros de mucegai amestecat cu praf te fac sa crezi ca intri intr-un castel parasit. In unele unghere, pe la colturi a rasarit iarba si se dezvolta chiar arbusti cu tulpina groasa. Numai la parter sunt doua toalete renovate si functionale, destinate marelui public. Aici s-au incheiat lucrarile de restaurare in 2002. De atunci nimeni nu a mai investit un leu in lacasul de cult din Iasi. “In 2002, un grup de indivizi manati de alte interese a realizat ca aceasta cladire consuma un buget foarte mare de bani care ar fi putut fi investit in alta parte. Asa ca au venit cu «ideea geniala» a retrocedarii pentru a nu mai da bani pentru reparatii. In acest mod a intrat in scena Dieceza Catolica din Iasi, care cica ar fi devenit reprezentanta juridica a Congregatiei Notre Dame de Sion”, povesteste maestrul Bujor Prelipcean, directorul Filarmonicii “Moldova” Iasi. Dosarul retrocedarii, trimis la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii, nu contine si actul prin care Episcopia Romano-Catolica din Iasi ar fi primit dreptul juridic de a reprezenta Congregatia Notre Dame de Sion. “Abia peste trei ani actul avea sa fie introdus la dosar. Chiar daca monseniorul Gherghel (episcopul de Iasi – n.r.) afirma ca in momentul in care cladirea va fi restituita nu ii va schimba profilul, cine imi garanteaza mie faptul ca nu se razgandeste?”, s-a intrebat Bujor Prelipcean. Costurile renovarii edificiului Filarmonicii “Moldova” sunt imense. La nivelul anului 2002 erau necesare 37 miliarde de lei pentru repararea casei Bals si 80-82 miliarde de lei pentru celelalte tronsoane. Conducerea institutiei a amenintat ca, daca nu se va gasi o solutie, va realiza 5.000 de carti postale cu Filarmonica in ruine, pe care le va trimite politicienilor de la Parlamentul Uniunii Europene.
Autoritatile dau din colt in colt
Consiliul Judetean Iasi este institutia care patroneaza Filarmonica “Moldova” din Iasi si ar trebui sa aloce fonduri pentru definitivarea santierului, care treneaza de 16 ani. Autoritatile judetene si locale scot in fata revendicarea venita din partea Episcopiei Romano-Catolice pentru a justifica neacordarea de fonduri.
Conform legii, un imobil aflat in litigiu nu poate fi finantat si cladirea Filarmonicii s-a transformat in ruine. “Cladirea este a Consiliului Judetean, dar nu exista nici o solutie de finantare a lucrarilor de reabilitare pentru ca imobilul este revendicat de Biserica Catolica. Pana la finalizarea procedurilor de retrocedare, Consiliul Judetean nu poate da bani pentru reabilitare, pentru ca asemenea finantari sunt ilegale. Nu putem finanta o cladire revendicata”, a afirmat Lucian Flaiser, presedintele Consiliului Judetean Iasi. Dosarul Filarmonicii zace de patru ani la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii. Biserica Catolica sustine ca nu intentioneaza sa schimbe destinatia cladirii, dar birocratia pare ca i-a coplesit si pe ei.
