38.5 C
București
joi, 11 iulie 2024
AcasăSpecialChestiunea Kosovo, presiuni si ipoteze

Chestiunea Kosovo, presiuni si ipoteze

Problema statutului Kosovo a dat nastere inca o data la comentarii si interpretari la Bucuresti. A fost suficient un fragment dintr-un articol publicat de cotidianul International Herald Tribune ca unii sa ia foc.
IHT scria doar ca "in conditiile in care Romania si Slovacia se tem ca etnicii maghiari din tarile lor vor cauta sa obtina o mai mare autonomie, se asteapta ca Washingtonul sa exercite presiuni puternice pentru ca ambele state sa accepte pozitia UE".
Dar, in realitate, Romania nu este preocupata de situatia Transilvaniei, in eventualitatea independentei provinciei sarbe Kosovo, ci de Transnistria. Cum confuzia plutea nu numai pe malurile Dambovitei, ci si pe ale Potomacului, ministrul roman de Externe, aflat la New York pentru a 62-a sesiune a Adunarii Generale ONU, le-a explicat acest lucru si oficialilor americani. Dupa intrevederile de marti cu asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene, Daniel Fried, si cu reprezentantul american in troica pentru statutul Kosovo, Frank Wisner, seful diplomatiei romane a precizat pentru presa din tara: "Nu, nu e vorba de presiuni, eu am vazut articolul (…) E mult spus presiuni".

Este insa clar ca pozitia Romaniei, potrivit careia "solutia trebuie sa fie una acceptata si de Serbia, si de albanezii kosovari", seamana prea putin cu pozitia exprimata luni de secretarul de stat american Condoleezza Rice si, in acelasi timp, nu ajuta Uniunea Europeana sa vorbeasca pe o singura voce.
Doar un Kosovo independent poate aduce stabilitate in Balcani, iar Europa trebuie sa se alature Statelor Unite pentru a sustine independenta acestei provincii, este esenta pozitiei americane prezentata de Rice.
Primele negocieri directe pe tema Kosovo, de cand marile puteri au convenit in iulie sa aloce inca 120 de zile pentru a se ajunge la o solutie, incep maine la New York. E timp pana la 10 decembrie, cand mediatorii vor prezenta un  raport secretarului general al ONU, Ban Ki-moon. Exista temeri ca nici una din parti nu va negocia serios, deoarece Serbia se simte sigura pe veto-ul Rusiei la orice rezolutie care ar recunoaste independenta Kosovo, iar albanezii kosovari simt ca pot conta pe SUA sa recunoasca o declaratie unilaterala de independenta.
La randul ei, Uniunea Europeana este divizata in privinta independentei Kosovo. State membre ca Slovacia, Romania, Cipru, Grecia si, intr-o masura mai mica, Spania manifesta precautie in recunoasterea suveranitatii teritoriului fara o rezolutie ONU. Dar Rice i-a avertizat pe europeni ca, "daca vor sa aiba stabilitate in Balcani, vor trebui sa ia decizii dure si sa faca ceea ce trebuie". Deja, potrivit ministrului de Externe, Bucurestiul a asigurat ca nu va bloca un consens.

Urmarind evenimentele, presa sarba lanseaza scenarii pe care presa moscovita se grabeste sa le preia. Glas Javnosti, Politika, dar si Collectiv Kosovo scriu despre ipoteza amplasarii unei baze militare a Rusiei in Serbia, lucru ce ar ajuta Belgradul sa-si pastreze integritatea teritoriala. Iar publicatia electronica Balkan Insight considera ca Ucraina, Ungaria,
Republica Moldova si Bulgaria vor acorda acces aerian pentru desfasurarea trupelor ruse in Serbia. Mai realista si drept solutie de compromis pare a fi "ipoteza Hong Kong". Cotidianul Blic, citand surse din grupul de contact (SUA, Rusia, Germania, Franta, Italia si Marea Britanie), precizeaza ca un astfel de scenariu prevede un statut tranzitoriu pe termen lung: provincia ar ramane formal in cadrul Serbiei, dar ar dobandi conotatiile unui "stat in stat" de facto independent, desi sub tutela europeana.
si pentru UE acest scenariu s-ar putea dovedi solutia pentru a evita fractura.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă