Traficul in crestere din marile aglomerari urbane are putine sanse de a fi reorientat, cel putin partial, catre centuri ocolitoare ale oraselor. Doar localitatile situate de-a lungul coridoarelor europene de transport sau pe traseele viitoarelor autostrazi au sanse, cel putin teoretic, de a beneficia de investitii in acest sens. Putine sunt insa orasele pentru care este asigurata finantarea si in care s-au si inceput lucrarile de constructie a centurilor ocolitoare. In asteptarea investitiilor, marile bulevarde ale oraselor nu vor scapa de traficul greu.
Practic, doar soselele de centura ale Pitestilor si a localitatii giurgiuvene Adunatii Copaceni, situata pe drumul expres care va face legatura cu frontiera de la Giurgiu-Ruse, sunt programate pentru a fi date in folosinta in cursul acestui an.
Acestora li se adauga o sosea similara la Cluj-Napoca, cuprinsa in programul de constructie a autostrazii Transilvania (cunoscuta si ca autostrada Bechtel), ea fiind prevazuta a deveni operationala in luna octombrie a anului viitor. Pe hartie, pentru ca ritmul in care compania americana Bechtel a lucrat pana acum nu le da prea mari sperante clujenilor.
In rest, toate celelalte centuri ocolitoare ale unor localitati de mari dimensiuni si cu trafic rutier mare au termene de finalizare care se intind pe orizonturi destul de indepartate. In ordine cronologica, urmatoarea centura ocolitoare ar trebui sa fie cea a Sibiului, in lungime de 23,5 km, prevazuta a fi gata in aprilie 2009, dupa o investitie de 90,5 milioane de euro. Ea este situata pe Coridorul IV pan-european, iar fondurile necesare finalizarii se ridica la 90,5 milioane de euro, asigurate din programul ISPA, cofinantat de Guvernul Romaniei.
Tot pe Coridorul IV se afla si centura ocolitoare a municipiului Constanta, pentru care finantarea de 167,3 milioane de euro este asigurata printr-un credit BERD si de Guvern. Termenul de finalizare este prevazut pentru noiembrie 2010.
Vor mai beneficia de devierea traficului pe centura, gratie viitoarei autostrazi de pe acelasi coridor european de transport, si locuitorii din Sebes (2012), Orastie, Deva (decembrie 2010), Lugoj (iulie 2012) si Arad (2010). Centura ocolitoare a Timisoarei nu are, deocamdata, asigurata finantarea.
Bucurestiul, cea mai spinoasa problema
Cea mai mare problema este reprezentata de centura ocolitoare a Bucurestilor, cea mai stringenta, daca luam in calcul traficul infernal din Capitala. Actuala sosea de centura nu mai face fata de mai bine de zece ani afluxului de camioane, daramite sa mai preia si traficul de autoturisme in tranzit. In consecinta, se impune constructia unei centuri ocolitoare exterioare, care sa preia toate necesitatile de transport. Prima urgenta o constituie partea de nord a soselei, in lungime de 48 km, care ar urma sa faca jonctiunea intre doua segmente ale autostrazii de pe Coridorul IV si pentru care deocamdata nu exista finantare asigurata. Apoi, pe Coridorul IX, centura Bucuresti Sud, in lungime de 52,9 km, nu are nici ea surse de finantare. Propunerea Ministerului Transporturilor pentru acest segment este de concesionare. Potrivit ministrului Radu Berceanu, selectarea concesionarului si exproprierile ar urma sa se faca in 2007-2008, iar realizarea efectiva a lucrarilor – pana in 2012.
Sibiu, un proiect la cheremul ministrului Berceanu
In 2007, anul in care sunt asteptati peste 500.000 de turisti in Sibiu, acesta ramane un oras inghesuit, incurcat major de lipsa de finalitate a proiectului de constructie a soselei de centura. Povestea pare foarte complicata si lipsita de perspectiva imediata. In varianta optimista, lucrarile ar putea reincepe in zilele urmatoare si, daca vremea o permite, s-ar putea incheia in 2008. In varianta mai putin optimista, lucrarile s-ar putea prelungi pana in 2010.
Lucrarile castigate la licitatia pentru realizarea soselei de centura, organizata in anul 2003, de catre compania italiana "Todini Construzioni Generali SpA" au fost oprite in toamna anului trecut, la scurt timp dupa ce la Ministerul Transporturilor a fost instalat Radu Berceanu.
Administratia sibiana a intervenit legal la toate nivelurile pentru ca proiectul soselei de centura sa nu ramana blocat, sa ajunga la final si sa salveze astfel imobilele din oras de efectele dezastruoase ale traficului greu intraurban. Cheia problemei ramane insa la Bucuresti, acolo unde decizia finala apartine ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, si echipei sale de strategi in reconfigurarea traseelor rutiere prioritare la nivel national.
Pitestiul – un vis prea indepartat
Anul trecut insa au fost demarate lucrarile la primii kilometri la centura ocolitoare a Pitestiului. Numai ca inca de la primul metru de drum au inceput si scandalurile. Centura Pitestiului face parte din Coridorul IV Paneuropean. Lucrarea masoara mai putin de 14 kilometri de autostrada, cu doua pasaje, si numai anul acesta a fost alocata pentru continuarea lucrarilor suma de 60 milioane euro.
Pana acum a fost executat doar 30%-35% (adica patru kilometri de autostrada) din volumul total al lucrarilor, desi termenul de finalizare este luna decembrie a anului curent. Intre timp, circulatia rutiera in Pitesti a devenit un adevarat cosmar. Astfel, pentru traversarea municipiului un sofer are nevoie de trei ori mai mult timp decat pana in urma cu numai doi ani.
Timisoara: in patru ani, doar 40% din lucrari
Nici un tronson al soselei de centura a municipiului Timisoara nu este finalizat la un deceniu de cand au inceput demersurile pentru realizarea lucrarii. Proiectarea pentru primul tronson, nord-estic, (Calea Lugojului – Calea Aradului) a debutat in 1997, finantarea si asistenta tehnica pentru acesta venind din partea Guvernului Japoniei.
Lucrarile au demarat in 8 ianuarie 2003, dar au fost sistate de trei luni, dupa ce Ministerul Transporturilor a reziliat contractul cu compania greaca "Efklidis", constructorul care avea in lucru si drumul national Timisoara – Lugoj. "In aceasta saptamana a venit aprobarea pentru realizarea unei noi licitatii pentru constructor, atat pentru drumul dintre si Timisoara – Lugoj, cat si pentru soseaua de centura", a declarat sefului filialei Timis a CNADN, Gheorghe Malita. Lucrarea, in lungime de 12,6 km, este finantata de Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala si are o valoare de aproape 50 de milioane de euro. In cei patru ani de cand au deschis santierul, grecii nu au reusit insa sa finalizeze nici 40% din proiect, fapt care a dus, de altfel, si la rezilierea contractului.
In cazul tronsonului al doilea, pentru traseul Calea Aradului – Calea sagului (nord-sud-vest) a fost finalizat doar studiul de fezabilitate, finantat partial de Guvernul Italiei, iar pentru Calea sagului – Calea Lugojului (sud-vest-est), acesta este in curs de proiectare, dupa ce a fost stabilit traseul cu CJ si Consiliul Local Timisoara. Cea de-a treia lucrare nu este insa considerata imperativa, asa ca nu este o prioritate pentru administratia orasului de pe Bega.
Investitia finalizata la Craiova, fara succes la soferi
Una dintre ultimele investitii finalizate ale Ministerului Transporturilor este Centura de nord a Craiovei. Obiectivul a fost dat in folosinta la sfarsitul lunii decembrie, cu o intarziere de cateva saptamani fata de termenul-limita prevazut in contract. Aceasta artera a fost realizata cu scopul de a degreva traficul urban de prezenta autovehiculelor care tranziteaza orasul. Socoteala de la minister nu s-a potrivit cu cea de pe Centura Craiovei pana in acest moment. Din cauza slabei semnalizari a intrarii pe centura, mai toate vehiculele intra in Craiova.
La fiecare din cele doua intrari importante in oras – de la Bucuresti si Timisoara – exista cate o jonctiune cu noua artera, pe unde conducatorii auto pot intra pe centura lunga de 14 kilometri. Semnalizarea rutiera lasa de dorit, motiv pentru care cei ce nu cunosc locurile trec glont pe langa minusculele indicatoare rutiere si ajung in oras. Multi conducatori auto ocolesc zona centrala supraaglomerata a Craiovei. Nu insa pe noua centura, ci pe vechea Rocada, formata din bulevardele Dacia si Decebal. Rocada este oarecum paralela cu noul drum, fiind situata tot in zona de nord a orasului, dar in interiorul localitatii. Chiar daca are carosabilul distrus din cauza traficului greu intens, Rocada este mult mai intens circulata. De fapt, din acest punct de vedere, nici noua centura nu sta mai bine. Chiar ministrul Radu Berceanu a sesizat denivelarile din carosabil, insa a spus ca pana in primavara nu se mai poate face nimic.
Ruta ocolitoare de 67 de milioane de euro la Suceava
Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici privind realizarea unei sosele de centura care sa devieze traficul din municipiul Suceava prin comunele scheia, Moara si Patrauti. Portiunea de sosea de centura ai carei indicatori tehnico-economici au fost aprobati de Guvern va lega E 85 (DN2) incepand din zona statiei de transformare a energiei electrice de pe E 576 (DN17) si se va sfarsi din nou de E 85 (DN2) in comuna Patrauti. Ruta ocolitoare cu o lungime de 13,2 kilometri presupune realizarea unor lucrari de anvergura incluzand viaducte, poduri si pasaje de trecere peste calea ferata. Valoarea totala a lucrarilor depaseste suma de 67 de milioane de euro.
Cratere la Bistrita
soseaua de centura a municipiului Bistrita arata pe alocuri ca dupa bombardamente. Interventiile si plombarile au fost putine si ineficiente, tronsonul in sine facand obiectul mai multor schimbari de "stapan" si al nenumaratelor planuri si proiecte neconcretizate. In prezent, sperantele cetatenilor stau in CNADN, de la care se asteapta transformarea in sosea cu patru benzi.
Reabilitare de 9 milioane euro la Alba Iulia
soseaua de centura a municipiului Alba Iulia a ajuns intr-o stare de degradare atat de avansata incat cu greu mai poate fi utilizata in scopul in care a fost construita in urma cu 15 ani. Gropile, care in unele locuri formeaza adevarate cratere in asfalt, reprezinta un real pericol pentru soferi. Aceasta in conditiile in care tronsonul este o ruta ocolitoare a Drumului European 81, fiind intens circulat de soferii care nu pot sa foloseasca soseaua ce traverseaza centrul municipiului. Incepand cu primavara acestui an, timp de 18 luni soseaua de centura va fi supusa unor lucrari de refacere a covorului asfaltic si a infrastructurii adiacente, costul total al lucrarilor fiind de peste 9 milioane de euro. Pentru aceasta, drumul, in lungime de aproximativ 7 kilometri, a fost trecut in 2006 din administrarea Consiliul Local in cea a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
Speculatii cu terenuri
Proprietarii terenurilor din zona viitoarei sosele de centura a Sibiului le-au speculat intens in ultimii doi ani, iar reprezentantii companiei "Todini" s-au aratat nemultumiti de faptul ca statul nu reuseste sa rezolve problema. In aceasta zona preturile terenurilor sunt acum de 10 ori mai mari decat cele din 2004. La o prima actiune de expropriere in interes public, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADN) a oferit intre 4,5 si 9 euro/metru patrat, in functie de calitatea parcelei. In prezent, proprietarii din zona selimbarului nu mai accepta preturi sub 40 de euro/mp si ameninta cu procese. Recent, reprezentantii CNADN au oferit intre 15 si 30 euro/mp, dar au fost refuzati de localnici. Chiar si cu riscul proceselor, avocatii companiei au anuntat ca primele decizii de expropriere vor aparea in cel mult doua saptamani.
Departamentele "Economic" si "Corespondenti"
