Şoferii care se îndreptau până acum spre punctele de trecere a frontierei cu Ungaria şi trebuiau să traverseze oraşul Ineu au acum o variantă la îndemână: noua şosea de centură a localităţii, o investiţie de peste 3 milioane euro, proaspăt finalizată cu bani europeni. Proiectul, realizat prin accesarea fondurilor din Programul Operaţional Regional 2007-2013, îi bucură pe locuitorii din Ineu, pentru că va devia traficul greu din oraş, dar şi pe cei care se temeau de soarta cetăţii din localitate, ameninţată până acum de poluarea autovehiculelor.
Noua şosea de centură nu rezolvă însă calvarul prin care trec zecile de mii de şoferi pe şoselele din judeţul Arad. Dacă cei 4 kilometri care deviază traficul în jurul Ineului se ridică, cel puţin la început, la standardele unei şosele europene, restul drumurilor naţionale din judeţ arată ca după bombardamente. Printre acestea se numără şi DN 79 Arad-Oradea, o rută-cheie pentru transportatori, care, deşi este în reabilitare de un an de zile, arată mai rău ca la începutul lucrărilor. De altfel, refacerea carosabilului pe DN 79 face obiectul unor dispute aprinse printre politicienii din zonă. Deputatul liberal arădean Mi-hăiţă Calimente, spre exemplu, a interpelat Ministerul Transporturilor pe această temă, aducând acuzaţii pu-blice că banii cheltuiţi pentru lucrările de reabilitare au fost deturnaţi în campania electorală. În replică, ministerul de resort i-a transmis parlamentarului arădean că antreprenorul a comandat o expertiză. Până va fi gata această expertiză, cei care nu doresc să-şi distrugă maşinile parcurg drumul de la Arad la Oradea prin Ungaria, pentru că şoselele sunt mai bune.
Alt exemplu este cel al DN 7, care leagă Bucureştiul de Banat. Pe tronsonul care traversează judeţul Arad lucrările de reabilitare a drumului nu rezistă decât o scurtă perioadă de timp după finalizare. DN 7 a fost reparat la un an după reabilitare. Situaţia nu este mai bună nici pentru DN 79, Arad-Timişoara, care are parte de tratamente de „cosmetizare” în fiecare an.
