“Sta si azi in fata lumii o enigma nesplicata”… constata Eminescu la vremea lui. Peste timp, un consultant al prestigioasei reviste britanice New Scientist a sintetizat, pentru cotidianul londonez The Guardian nu mai putin de cinci enigme neexplicate inca (daca vor fi vreodata) ale Universului – fenomene carora oamenii de stiinta nu reusesc sa le gaseasca explicatia. In cazul unora dintre aceste enigme, Michael Brooks a incercat sa estimeze si revolutia stiintifica sau sociala pe care ar putea-o declansa-o solutionarea misterului.
1. Partea de univers “lipsa la inventar”
In Univers nu exista decat masa si energie. Numai ca nici dintr-una, nici din cealalta categorie nu putem detecta decat un mic procentaj. Oamenii de stiinta estimeaza ca 96 la suta din Univers lipseste la apel. Partii care lipseste i s-au dat nume – “materie intinecata” si “energie intunecata” – dar cu asta nu aflam nimic concret despre natura acestei materii si acestei energii. Cu toate acestea, ar fi foarte important sa aflam mai multe – in definitiv, energia intunecata creaza incontinuu noi “teritorii” spatiale si temporale, iar despre “materia intunecata” se afirma ca face, prin forta gravitationala pe care o exercita, ca galaxiile sa nu o ia razna.
2. Viata
Fiecare dintre noi stie ca este mai mult decat o simpla adunatura de molecule. Intrebarea care se pune este: de ce? Tot asa, oricine stie ca un copac este viu, iar masa de acasa nu este vie. Iarasi, trebuie pusa intrebarea “de ce?”. Biologii aproape ca au renuntat sa defineasca fenomenul pe care il numim viata, incercand, in schimb, sa gaseasca metode de a “aduce la viata” diferite combinatii de molecule. In mod bizar, scrie Michael Brooks, “in limbajul chimiei, candidatul cel mai plauzibil la titlul de amestec chimic nascator de viata are o structura similara detergentului pe care-l folosim pentru spalatul rufelor…
3. Moartea
In biologie, tot ceea ce este viu moare, la un moment dat – insa o explicatie buna a acestui fenomen lipseste. Exista ceva indicii – de exemplu, ca imbatranirea este reglata prin activarea si dezactivarea genelor, dar daca teoria evolutionista este corecta, aceste activari si dezactivari nu ar fi trebuit sa supravietuiasca selectiei naturale. De asemenea, se spune ca ceea ce este viu moare din cauza acumularii defectelor genetice. Cu toate acestea, exista o multime de balene si broaste testoase care imbatranesc ridicol de incet. Asadar, daca am reusi sa elucidam misterul mortii, ar fi o veste buna pentru generatiile urmatoare – desi, probabil, nu si pentru planeta Pamant.
4. Inmultirea pe cale sexuala
Chiar daca Darwin a avut zece copii, el nu a putut intelege de ce aproape toate formele de viata biologica recurg la reproducerea pe cale sexuala, si nu la clonarea asexuala. La urma urmelor, reproducerea sexuala este o modalitate de reproducere foarte ineficienta. Dupa doua secole, tot nu cunoastem raspunsul. Explicatia cea mai raspandita, aceea ca amestecarea genelor ne face mai capabili sa facem fata unor conditii de mediu schimbatoare, pare plauzibila, dar dovezile clare sunt foarte putine la numar. “Pentru moment”, scrie Michael Brooks in The Guardian, “reproducerea sexuala pare sa existe doar pentru ca si masculii sa aiba un rol in viata”.
5. Liberul arbitru
Specialistii in domeniul neurologiei sunt aproape convinsi ca liberul arbitru nu este decat o iluzie. Din experientele lor reisese ca creierul ne permite sa ne inchipuim ca ne controlam trupul, dar, in realitate, miscarile trupului incep cu o fractiune de secunda inainte ca noi sa luam decizia constienta de a face respectiva miscare. Au existat deja cazuri in care cercetatori au fost chemati la procese pentru a depune marturie ca acuzatii nu sunt vinovati de faptele lor. Viitorul justitiei este in mare pericol, daca stiinta va dovedi ca liberul arbitru este o iluzie.
