» Summitul UE-Rusia din orasul siberian Habarovsk, departe de a atenua tensiunile dintre parti, este apreciat de presa rusa drept "cel mai rece pentru Uniunea Europeana".
» In pofida asigurarilor europenilor, Moscova avertizeaza in privinta transformarii Parteneriatului Estic, lansat de UE cu sase tari din fosta URSS, intr-o alianta "antirusa".
Ieri, in cea de-a doua zi a summitului bianual UE-Rusia de la Habarovsk, orasul siberian scaldat de apele fluviului Amur, au iesit la lumina zilei divergentele privind securitatea energetica si Parteneriatul Est-European cu state din fosta URSS.
Potrivit presei ruse, este "cel mai rece summit pentru UE", desi reuniunea organizata de rusi in Extremul Orient, la o distanta de 6.000 km de Moscova, era menita sa aduca putina liniste dupa tensiunile legate de razboiul din Georgia din vara trecuta si de criza gazului din ianuarie.
"Uniunea Europeana considera Rusia un partener strategic si este necesar sa facem in asa fel incat sa devina realitate, si nu o simpla declaratie de intentie", afirma presedintele ceh, Vaclav Klaus, care reprezinta cele 27 de state membre ale Uniunii. Dar, in afara complimentelor privind frumusetea Habarovskului, fiecare parte a ramas pe propriile pozitii.
Tema centrala a fost securitatea energetica, subiect de discordie intre Moscova si Bruxelles care a persistat, presedintele rus, Dmitri Medvedev, neexcluzand o noua criza a gazului cu ucrainenii, declinand orice responsabilitate din partea Moscovei. "Avem dubii in ce priveste capacitatea de plata a Ucrainei", a precizat seful de la Kremlin, subliniind ca "Rusia nu va da nici o garantie ca nu va exista o criza. La ce bun? In aceasta situatie, (…) suntem gata sa ajutam statul ucrainean, dar dorim ca UE sa asigure o parte semnificativa a muncii".
In contextul mijloacelor de garantare a securitatii energetice, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a insistat ca noile masuri sa se bazeze pe Carta Energetica, de care Moscova nu vrea sa discute. "Nu trebuie sa respingem acorduri care exista de ani de zile. Suntem gata sa examinam propunerile Rusiei, dar construind pe acordurile existente." Replica lui Medvedev a fost transanta: "Rusia nu va participa si nu are intentia sa participe la Carta Energiei, el prezentand propria conceptie in domeniu, ceea ce a crispat reprezentantii UE.
Tratatul privind Carta a fost adoptat in 1991, la iesirea din Razboiul Rece, de 51 de state, pentru facilitarea cooperarii in domeniul energetic cu tari din Europa de Est si din fosta URSS. A fost semnata dupa 1994 de 49 de state, dar nu a fost ratificata de Rusia. Al doilea subiect major de divergenta a fost Parteneriatul oriental lansat de UE cu sase state din fosta URSS – Belarus, Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia si Azerbaidjan. Moscova il percepe ca pe o imixtiune in sfera sa traditionala de influenta si, cu toate asigurarile Bruxelles-ului privind caracterul "pozitiv" al acestei aliante, Medvedev si-a manifestat agasarea: "Orice parteneriat este mai bun decat un conflict, dar suntem deranjati ca unele tari incearca sa utilizeze aceasta structura ca pe un parteneriat contra Rusiei".
La conferinta finala a summitului, seful diplomatiei UE, Javier Solana, a declarat ca UE doreste ca Rusia sa participe la programul Parteneriatului Estic, dar, puternica prin hidrocarburi si trecutul de superputere sovietica, Moscova este decisa sa isi apere rangul mondial. Prin invitatia oaspetilor europeni aproape de frontiera chineza, Medvedev nu si-a ascuns intentia, mesajul subliminal fiind ca Rusia conteaza pe alti parteneri strategici, cum este China, spre care se poate intoarce oricand daca va fi dezamagita de Europa.
Rusia nu va da nici o garantie (ca nu va exista o criza a gazului). Suntem gata sa ajutam statul ucrainean, dar dorim ca UE sa asigure o parte semnificativa a acestei lucrari." Dmitri Medvedev