Volumul pe care Paul Celan l-a publicat in 1963 este considerat a fi cel mai important din tot ce a publicat scriitorul. "Die Niemandrose" ("Trandafirul nimanui") apare acum si in limba romana, in traducerea Norei Iuga, o editie de lux la Editura EST.
Paul Celan din "Trandafirul nimanui" este, asa cum subliniaza traducatoarea intr-un cuvant catre cititori, diferit de acel Paul Celan pe care romanii il stiu din traducerile anterioare. Aceasta carte, scrisa in 1963 in Franta, in limba germana si publicata in Germania, este profund experimentala, Celan fortand aici limbajul si incercand sa dinamiteze exemplara rigiditate a limbii germane. "Trandafirul nimanui", o editie bilingva, a fost lansata luni seara, ocazie cu care Betrand Badiou, profesor la scoala Normala Superioara din Paris, a facut o prezentare a acestei carti.
Chiar daca este constient de riscurile criticii biografiste, Badiou nu poate sa nu puncteze doua evenimente din biografia lui Celan importante, din punctul sau de vedere, pentru aceasta carte. Pe primul loc al importantei Badiou pune intalnirea dintre Celan si Mandelstam, o intalnire prin intermediul literaturii, desigur, pentru ca Mandelstam a murit in 1938. Celan citeste poezia lui Mandelstam intr-o editie aparuta in America si o simte ca fiind a cuiva cu o sensibilitatea asemanatoare cu a sa. stia despre Mandelstam ca fusese deportat in Siberia, dar atunci, la jumatatea secolului trecut, nu se stia daca poetul rus de origine evreiasca fusese o victima a stalinismului sau a nazismului. (Mandelstam a murit de foame intr-o tabara de tranzit, langa Vladivostok). "Cel mai mult i-a apropiat faptul ca erau evrei. Celan insista asupra originii lui Mandelstam, ignorand ca acesta se convertise la crestinism", subliniaza Badiou, continuand: "Astfel, un poet evreu, victima a stalinismului si nazismului, este comemorat de un alt poet evreu care traieste la Paris, care scrie in germana si publica in Germania". De aceea "Trandafirul nimanui", un volum destinat, inainte de toate, publicului german, pune o problema de ordin moral, nefiind vorba de o poezie distractiva, decorativa, ci chiar de una politica. Un al doilea moment important in biografia lui Celan este, considera Badiou, o acuzatie de plagiat din partea lui Claire Goll, vaduva lui Yvan Goll, un poet expresionist. Desi acum aceste acuzatii par deplasate fiind dovedite astfel, ele au constituit cumva punctul de plecare al suferintelor lui Celan, cu atat mai mult cu presa i-a tinut isonul vaduvei lui Goll. "Pentru Celan e relativ usor sa scrie poezie", scria presa franceza, "traieste in Franta, ia ceva din literatura germana, ceva din realitate".
Celan a fost acuzat printre altele ca profita de trecutul sau – familia i-a fost ucisa in Transnistria –, de faptul ca este evreu si ca isi exhiba durerea in literatura, in timp ce poetii germani l-au acuzat ca ar fi lipsit de talent. Toate astea, considera Badiou, au fost decisive pentru felul in care literatura lui Paul Celan s-a schimbat dupa 1960.
La lansarea de la Institutul Francez, Nora Iuga a vorbit despre greutatile de a transpune in limba romana incercarile de discolare a cuvintelor la care ajunge deseori Celan in acest volum.
Un bun exemplu este chiar experimentul pe numele Mandelstam, unde "mandel", in germana, inseamna migdal, iar "stam" este trunchi. Nora Iuga a povestit cum a trebuit sa gaseasca variantele cele mai bune in limba romana, in cazul de fata, "migdalul lui Mandel".
BIBLIOGRAFIE
» Traduceri in limba romana
Volumul de la EST este a cincea traducere din Paul Celan in limba romana. O prima culegere, cea mai consistenta de pana acum, a aparut la Editura Univers, in 1973, cu traduceri realizate de Nina Cassian si Petre Solomon. In 1994, la Editura Scrisul Romanesc din Craiova, a aparut, in versiunea in limba romana a lui A.I. surlea, volumul "Nisipul din urne". In 1998, la Crater, a aparut un volum bilingv de "Poeme", cu traduceri de Luminita Graur si Ion Papuc. In 2006, la Paralela 45, a aparut o traducere a volumului din 1952 al lui Paul Celan, "Mac si memorie", semnata Mihail Nemes si George State, cu o prefata de Dan Flonta.
