20.1 C
București
joi, 25 iulie 2024
AcasăSpecialCea mai înaltă turlă de biserică din România, deschisă publicului

Cea mai înaltă turlă de biserică din România, deschisă publicului

Cel mai înalt turn de biserică din România este deschis turiştilor. Sute de oameni au profitat de ocazie luni şi au urcat cele 175 de trepte care duc spre vârful turlei bisericii romano-catolice Sfântul Mihail, din Piaţa Unirii din Cluj-Napoca.

Turla a fost deschisă publicului cu ocazia Zilelor Culturii Maghiare la Cluj, organizate anul acesta pentru a doua oară. Oamenii au intrat prin grădina bisericii, un fost cimitir medieval, apoi au urcat treptele de piatră şi de lemn ale turlei. Există mai multe platforme la diferite înălţimi, care adăpostesc, ca într-un veritabil muzeu, fragmnte de sculpturi în piatră, prinse de pereţi, dar şi altare vechi ori retablu-uri, adică tablouri cu tematică religioasă şi care sunt aşezate în spatele altarelor. Din unele dintre ele nu au mai rămas decât fragmente, care vor fi restaurate şi apoi puse în valoare, după cum spun reprezentanţii parohiei romano-catolice.

Spre vârful turlei cu ceas se află cele patru clopote, dintre care unul a fost turnat în anul 1600, pe vremea lui Mihai Viteazul şi care poartă diferite inscripţii în limbile latină şi maghiară. „Perspectiva oferită de turla bisericii Sfântul Mihail asupra centrului oraşului seamănă cu cea oferită de turlele de la Sagrada Familia asupra Barcelonei”, a spus unul dintre vizitatori. Turla va rămâne deschisă turiştilor şi în perioada următoare, contra unor mici donaţii, care urmează să fie utilizate pentru restaurarea monumentelor istorice, după cum a afirmat epitropul parohiei, fostul viceprimar al Clujului, Janos Boros. Pe viitor, va putea fi vizitat şi podul bisericii, unde ar putea fi amenajat un mic muzeu.

Monument al goticului german

Lăcaşul de cult din centrul Clujului este unul dintre monumentele goticului german din Transilvania. El a fost construit de locuitorii saşi ai oraşului, ca urmare a unui privilegiu acordat, în anul 1316, de către regele francez al Ungariei, Carol Robert de Anjou, cel care avea să fie înfrânt, în anul 1330, în bătălia de la Posada, de către Basarab I, conducătorul principatului Valahiei. Prin actul regal al lui Carol Robert de Anjou, Clujul primea şi dreptul de a-şi alege parohul, un drept rezervat mai ales metropolelor medievale.

Biserica unde a fost botezat regele Matia Corvin

Biserica a fost construită pe un teren aflat în centrul oraşului săsesc, unde se aflau, înainte, un cimitir şi o capelă dedicată Sfântului Iacob. Biserica este pomenită şi într-un act al curiei papale, din anul 1349, prin care era acordată indulgenţă celor care contribuiau financiar la ridicarea lăcaşului de cult, considerat drept unul dintre cele mai frumoase din Europa. Astfel de indulgenţe au mai fost acordate şi pentru sprijinitorii altor mari lăcaşuri de cult din acea epocă din Europa. Prima fază de construire a bisericii a fost încheiată abia în anul 1390, în timpul domniei împăratului Sigismund de Luxemburg, aliatul lui Mircea cel Bătrân. De altfel, blazonul împăratului, atât în calitate de imperator romano-german, cât şi în calitate de rege al Ungariei şi al Boemiei, se regăseşte sculptat pe faţada bisericii, în condiţiile în care Sigismund de Luxemburg se pare că a participat la consacrarea altarului.

A urmat o nouă etapă de construcţie şi de extindere a bisericii, în perioada 1410 – 1487, ca urmare a sprijinului acordat de familia de Hunedoara, care era una dintre cele mai influente din Transilvania şi din Ungaria. De altfel, regele român al Ungariei, Matia Corvin, fiul generalului Iancu de Hunedoara, conducătorul ultimei cruciade din istorie, a fost botezat în această biserică, după ce se născuse în casa unui bogat negustor sas din Klausenburg, Clujul de azi. De asemenea, biserica Sfântul Mihail a fost martora sfârşitului Ungariei independente. În secolul al XVI-lea, în această catedrală, regina Izabela a Ungariei, le-a predat trimişilor împăratului austriac Ferdinand I însemnele puterii regale. Ungaria nu a mai cunoscut independenţa decât după prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar, în 1918. În decursul secolelor, biserica din Cluj a fost folosită de romano-catolici, de lutherani, de calvini, de unitarieni şi apoi de romano-catolicii, care au redobândit-o în timpul Contrareformei.

O istorie zbuciumată

Iniţial, biserica trebuia să aibă două turnuri, dar nu a mai fost ridicat decât unul, în perioada 1511 – 1543. Lucrările de construcţie ale celui de-al doilea turn se pare că au fost oprite din cauza luptelor religioase, pornite ca urmare a reformei lui Martin Luther. Turnul a fost distrus în anul 1697, în toiul războiului austro-turc, dar a fost reconstruit, în stil baroc, în anul 1744. Noul turn nu a rămas prea mult în picioare, pentru că a trebuit să fie dărâmat, după ce fusese serios avariat în timpul cutremurului din anul 1763. În perioada 1837 – 1860, turnul a fost reconstruit în stil neogotic, iar de atunci a rămas unul dintre simbolurile Transilvaniei.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă