Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), a declarat pentru Mediafax că probabil USR va ataca la Curtea de Apel decizia Tribunalului Bucureşti, care a dispus vineri ca sediul Uniunii din Calea Victoriei – Casa Monteoru să fie restituit în natură moştenitorilor imobilului.
„Nu ni s-a comunicat încă sentinţa Tribunalului. În momentul în care ni se comunică sentinţa, o să decidem ce putem face, probabil că o să o atacăm la Curtea de Apel”, a spus Nicolae Manolescu, precizând că USR a intrat ca parte în acest proces. El a refuzat să facă alte comentarii legate de pierderea sediului USR.
Tribunalul Bucureşti a decis, joi, ca sediul din Calea Victoriei – Casa Monteoru a Uniunii Scriitorilor din România (USR) să fie restituit în natură moştenitorilor familiei Monteoru, care acuză Uniunea că a lăsat clădirea să se degradeze.
Procesul a fost deschis în 29 ianuarie 2009, pe Legea 10/2001, de Ioana Angelescu şi Nora-Geta Angelescu Monteoru, în calitate de reclamanţi, împotriva Primăriei Municipiului Bucureşti – proprietarul imobilului din Calea Victoriei, cunoscut cu denumirea de Casa Monteoru şi dat în folosinţă Uniunii Scriitorilor din Bucureşti.
Instanţa a admis cererea moştenitorilor şi a dispus restituirea clădirii şi a terenului în natură. De asemenea, judecătorul a respins cererea de intervenţie în acest proces a Uniunii.
Sentinţa poate fi atacată în 15 zile, la Curtea de Apel Bucureşti.
Acţiunea în instanţă a fost deschisă după ce, în anul 2006, moştenitorii au obţinut de la Ministerul Finanţelor anularea actului prin care imobilul respectiv a fost donat statului român, după cum a declarat Nicolae Manolescu, preşedintele USR, în 29 martie.
Uniunea nu a fost chemată ca parte în proces, deşi USR are în folosinţă Casa Monteoru, care este clasată ca monument istoric de interes naţional. Manolescu a spus atunci că „lucrurile sunt destul de grave”, întrucât Uniunii i s-a refuzat de către Primărie accesul la dosarul din instanţă.
„Noi nu am fost în niciun fel parte în proces. Faptul este că moştenitorii – împotriva cărora am câştigat (USR, n.r.) un proces în anul 2003 – au făcut un proces de anulare a actului de donaţie a Casei Monteoru. Lucrurile sunt destul de grave. Până acum, noi nu am putut să ne amestecăm în acest proces, deşi avem în folosinţă acest imobil. Procesele pentru anularea actelor de donaţie se fac prin intermediul Ministerului de Finanţe şi al Primăriei Municipiului Bucureşti, care este proprietarul clădirii, noi avându-l în folosinţă”, a explicat la momentul respectiv Nicolae Manolescu.
El a spus că „statul român se leapădă de această clădire”, precizând că Ministerul Finanţelor a anulat, în 2006, actul de donaţie, fără să facă vreo întâmpinare. „Încă din anul 2006 s-a anulat actul de donaţie şi Primăria a fost dată ulterior în judecată. Statul român se leapădă de această clădire. Nu s-au respectat mai multe proceduri. Ministerul Finanţelor nu a făcut nicio întâmpinare la solicitarea moştenitorilor de anulare a donaţiei Casei Moneteoru către USR. Nici Primăria nu a făcut nicio întâmpinare. Primăria a refuzat să ne dea dosarul, când l-am solicitat”, a spus Nicolae Manolescu.
Preşedintele USR a mai afirmat atunci că Uniunea va încerca să intervină ca parte în acest proces, în data de 14 aprilie, la următoarea înfăţişare de la Tribunalul Bucureşti. „O să încercăm să intrăm ca parte în proces, nu ştiu dacă o să reuşim”, a mai spus Manolescu.
De cealaltă parte, Elena Ciurezu, avocatul moştenitorilor Casei Monteoru, a declarat, în 29 martie, pentru Mediafax, că actul de donaţie a Casei Monteoru, făcut între Elena Lascar Catargi, fiica lui Grigore C. Monteoru, şi ARLUS (Asociaţia Română a Legăturilor cu Uniunea Sovietică) s-a făcut în condiţiile în care Elena Lascar Catargi a fost ameninţată cu arma şi forţată să doneze imobilul, cu tot ce exista în el. „Ne-am judecat pe fond, apel şi recurs şi s-a constatat, printr-o hotărâre irevocabilă, nulitatea actului de donaţie”, a explicat Elena Ciurezu.
Ea a precizat că moştenitorii Casei Monteoru au făcut solicitare şi la Primăria Municipiului Bucureşti pentru restituirea imobilului, ulterior adresându-se instanţei, în baza legii 10/2001. „S-a efectuat expertiza, s-a identificat imobilul, s-a observat starea jalnică în care acesta se află. Teoretic, acum ne putem judeca”, a spus Elena Ciurezu. „În procesul de faţă nu cerem daune, deşi imobilul este într-o stare deplorabilă”, a explicat ea, precizând însă că, după restituirea imobilului, trebuie stabilit ce se va întâmpla cu bunurile mobile care se află în Casa Monteoru. „Trebuie să vedem şi ce se va întâmpla cu bunurile mobile din imobil. Sunt lucruri de patrimoniu şi vrem să le recuperăm”, a mai spus Ciurezu.
Ioana Angelescu şi mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru, sunt cele care au revendicat Casa Monteoru, în calitate de „moştenitori direcţi” ai lui Grigore Monteoru, după cum a declarat pentru MEDIAFAX Ioana Angelescu, în 29 martie. Ea a precizat că sediul real al Uniunii Scriitorilor este Casa Vernescu, situat pe Calea Victoriei la nr. 133, şi nu Casa Monteoru, situat pe Calea Victoriei la nr. 115, aşa cum susţine Uniunea.
„Am urmat procedura legii 10/ 2001. Ar fi trebuie ca imobilul să ne fie restituit de la sine, dar, din păcate, lucrurile se mişcă foarte greu la Primăria Municipiului Bucureşti, aşa că am dat în judecată Primăria. Casa se degradează tot mai mult, USR nu a investit şi nu s-a ocupat nici măcar de reparaţiile curente. Lucrurile sunt complicate, grave şi triste. Noi nu privăm Uniunea Scriitorilor de locul unde-şi desfăşoară activitatea. Sediul lor este Casa Vernescu, pe Calea Victoriei, primit la începutul anilor ’90 şi transformat în cazino. La Casa Monteoru este un local pe care-l folosesc ca să câştige nişte bani în plus, să organizeze nunţi şi tot felul de filmări. Casa Monteoru nu este sediul lor. Sediul lor este Casa Vernescu, un sediu mult mai elegant, tot pe Calea Victoriei. Dacă ar fi vrut să păstreze şi Casa Monteoru, ar fi trebuit să aibă minimum de interes. Aşa o bătaie de joc e foarte greu de explicat, mai ales din partea unor oameni de cultură”, a declarat pentru MEDIAFAX Ioana Angelescu.
Ea a mai spus că imobilul Casa Monteoru trebuie restaurat şi va avea, după retrocedare, tot o destinaţie culturală: „Casa Monteoru trebuie restaurată şi nu dărâmată, aşa cum se arată situaţia în prezent”.
În ceea ce priveşte bunurile mobile din Casa Monteoru, Ioana Angelescu a spus că multe dintre acestea au fost furate sau distruse. „În urmă cu un an au fost scoase uşile monumentale ale Casei Monteoru şi înlocuite cu uşi chinezeşti. Obiectele s-au deteriorat, se face enorm de mult rău. Noi le-am fi recunoscători celor de la USR dacă şi-ar lua arhivele şi birourile pe care le au, făcute în Pipera sau mai ştiu eu ce alte fabrici de mobilă de pe vremea comunismului”, a mai spus Angelescu.
Uniunea Scriitorilor din România (USR) este succesoarea Societăţii Scriitorilor Români (SSR), care a fost creată în anul 1909 şi a funcţionat sub această denumire pînă în martie 1949. USR a folosit Casa Monteoru începând din 1952, iar în 1997, Primăria a dat imobilul în folosinţa Uniunii pentru o perioadă de 49 de ani, potrivit reprezentanţilor USR.
Potrivit site-ului www.uniuneascriitorilor.ro, casa Monteoru-Catargi, în prezent sediul Uniunii Scriitorilor, a fost construită în 1874 de Alecu Niculescu şi moştenită de fratele său, Nicolae Niculescu. Casa a fost cumpărată în 1883 de către marele proprietar funciar Grigore C. Monteoru (1831-1898), cel care a înfiinţat – pe moşia sa – staţiunea Sărata Monteoru din Buzău. La scurt timp de la achiziţionarea ei, între 1887-1889, arhitectul Nicolae Cuţarida renovează radical clădirea, amenajând interioarele în stil eclectic francez, cu plafoane pictate în stuc, cu lambriuri din esenţe rare, cu scară monumentală.
Saloanele mari, cu oglinzi, aveau pereţii tapisaţi cu mătase franţuzească, iar mobilierul era adus de la Paris. În micul parc din faţa casei, Grigore Monteoru a amplasat trei statui pe care le adusese din Grecia, cărora li s-au adăugat încă două, realizate în 1898 de sculptorii Ion Georgescu şi Ion Valbudea, înfăţişând agricultura şi industria românească (acestea din urmă au dispărut în 1917).
După Primul Război Mondial, casa a adăpostit, un timp, Legaţia Poloniei (în 1923), rămânând apoi în posesia fiicei lui Grigore Monteoru, Elena, şi a soţului ei Lascăr L. Catargi până în 1949, când a fost naţionalizată, se mai spune pe site-ul USR.
