» Vestea ca scriitoarea germana de origine romana Herta Müller a castigat Nobelul pentru Literatura a impartit lumea literara si presa in doua si a readus in atentie un scandal vechi de un an: "insulara" America in lupta cu batranul continent "eurocentric".
» Daca ziaristii suedezi aplauda la unison laureata – "o alegere demna", "stralucita", "exceptionala", "fantastica", presa americana (dezamagita ca nici in acest an nu au avut un autor propriu distins) a ripostat vehement – "Herta? Care Herta?".
Intr-un articol care preia titlul Romaniei libere "Un Nobel impotriva Securitatii" (Ein Nobelpreis gegen die Securitate), cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung analizeaza reactiile de la Bucuresti: "Premiul Nobel al Hertei Müller a fost un «Premiu Nobel impotriva Securitatii», dupa cum se spune intr-o evaluare a celui mai vechi si mai consecvent ziar anticomunist, Romania libera. (…) Toti cei care au fost singuri si uitati in aceasta lupta impotriva comunismului si Securitatii s-au simtit copremiantii la Nobel ai Hertei Müller".
"Herta Müller este cu adevarat demna de Premiul Nobel"
Presa suedeza aplauda la unison laureata. Cotidianul Dagens Nyheter scrie: "Herta Müller este cu adevarat demna de Premiul Nobel. Opera ei ne face sa simtim pe propria piele cum se transforma mentalitatea umana traind intr-o dictatura. Cum sunt anihilati oamenii… de catre alti oameni. E o tema apasatoare. Dar pentru asta avem literatura. si pentru asta avem Premiul Nobel". Svenska Dagbladet merge mai departe: "Un laureat demn de respect. Universul lingvistic al Hertei Müller nu seamana cu al nimanui altcuiva – acesta este principalul ei atribut ca scriitor".
In timp ce unii critici i-au laudat operele, a existat si un curent subteran de uimire pentru ca un alt scriitor relativ necunoscut a primit marele premiu. Criticul german Marcel Reich-Ranicki a refuzat sa comenteze despre Herta Müller, spunandu-le reporterilor simplu: "Nu vreau sa vorbesc despre ea". Alt critic german, Hellmuth Karasek, a declarat ca Philip Roth ar fi trebuit sa ia premiul "si inca o data, nu a fost el", dar a avut cuvinte de lauda pentru cea mai recenta carte a Hertei Müller, comparand-o cu Aleksandr Soljenitin.
El Pais: "Nobel ii premiaza pe cei fara voce"
Francezii si spaniolii sunt familiarizati cu numele si biografia Hertei Müller. Cotidianul spaniol El Pais titreaza "Nobel ii premiaza pe cei fara voce", notand ca in 1987 guvernul german a platit 8.000 de marci pentru ca Müller sa poata merge in Berlin, iar familia acesteia a trebuit sa plateasca aceeasi suma, "pentru ei astronomica, pentru a plati mitele care sa le permita sa fuga". Cateva dintre titlurile din presa franceza au fost in aceste zile pozitive: "Nobelul 2009 poarta numele Herta Müller" – Nouvel Observateur, "Herta Müller, Nobel-surpriza" – L’Express sau "Herta Muller, o viata sub dictatura" – Le Point.
NY Times: "Herta Who?"
Ziarele americane au de departe cele mai dure si vehemente reactii, dand glas nemultumirii generale ca nici in acest an laureatul Nobel nu a venit de peste Ocean. Los Angeles Times si New York Times pun fata in fata declaratiile fostului si actualului secretar al Academiei Suedeze. Daca Horace Engdahl declara anul trecut ca literatura americana este izolata si insulara si ca "Europa este centrul lumii literare", actualul secretar Peter Englund a spus recent ca Nobelul a devenit prea "eurocentric" si ca "exista autori si din alte zone care merita acest premiu, din America, de exemplu". Sperantele americanilor au fost insa frante joi, o data cu anuntarea noului castigator. "Daca Joyce Carol Oates, Philip Roth, Thomas Pynchon, Don DeLillo nu o sa castige Nobelul, ei se vor inscrie intr-o companie selecta a celor care nu l-au castigat niciodata – James Joyce, Virginia Woolf, Lev Tolstoi sau Marcel Proust", ataca NY Times.
Acelasi ziar american a incercat sa descopere intr-un reportaj ce inseamna practic Herta Müller pentru newyorkezi. Titlul materialului – "Herta? Care Herta?". Reportajul porneste de la povestea lui Toby Cox, "o persoana bine informata", care detine o librarie, Three Lives&Company, ce isi propune sa tina pasul cu ceea ce mai citesc oamenii in aceste zile. Librarul newyorkez a fost surprins de castigarea de catre Herta Müller a Premiului Nobel pentru Literatura. "Nu a fost «pe radarul meu»", a recunoscut Cox. "Noi nu avem nici o carte de-a ei", a completat librarul. De altfel, si reprezentanti ai altor librarii din metropola americana au marturisit ca nu au auzit de actuala castigatoare a Premiului Nobel pentru Literatura.
"Imi este rusine sa spun ca nu am mai auzit de ea. Dar eu nu am auzit de o multime de castigatori recenti. si eu sunt iritat ca niciodata nu i-au dat premiul lui Updike", a spus si Bruce Brooks, un angajat al Bibliotecii Comunitare din Brooklyn.
La libraria Strand, pe Broadway, se gasesc inghesuite pe rafturi cateva exemplare ale cartilor ei, dar ritmul de vanzare este foarte scazut. "Vanzarile sale au fost sumbre aici si foarte putini dintre angajatii nostri chiar stiu cine este ea", a declarat Nancy Bass, proprietarul, adaugand ca este vazuta ca un "autor obscur".
Cu toate acestea, activitatea Hertei Müller nu este chiar necunoscuta in oras. The Queens Library a imprumutat cele cinci exemplare ale unei traduceri a cartii Hertei Müller "The Appointment" de 60 de ori, adica peste media obisnuita, admite cotidianul american.
"Printre cei care nu par sa inteleaga ca Herta Müller a castigat se numara ea insasi – primele cuvinte pe care le-a spus: «Inca nu pot crede. stiu ce s-a intamplat, dar inca nu pot crede»", continua ofensiva intr-un alt text NY Times.
Revista americana Time titreaza "Scriitoarea germana Herta Müller: o alta surpriza a Nobelului", notand ca este o alegere surprinzatoare si pentru americani – doar cateva dintre cartile sale au fost traduse in engleza –, dar ca, "intr-un fel, ar fi fost o surpriza si daca alegerea sa nu ar fi fost o surpriza". "In ultimii zece ani, multi dintre laureatii Premiului Nobel pentru Literatura au fost scriitori de care putini cititori din SUA, academicieni sau jurnalisti literari, au auzit. "Ceea ce nu au realizat americanii este ca selectia lui Müller este mai putin surprinzatoare in Germania. Este unul dintre cei mai premiati scriitori germani, iar criticii o stimeaza, desi aproape nici unul nu o considera o eminenta literara", mai scrie Time.
Ideea vedetelor literare care nu au primit ravnitul trofeu a fost reluata de cotidianul britanic The Times, care se intreaba rautacios: "Ce au in comun Elfriede Jelinek, Imre Kertész si Wislawa Szymborska? Toti au primit Premiul Nobel pentru Literatura. Ce au in comun Marcel Proust, James Joyce si Graham Greene? Nici unul dintre ei nu l-a primit".
» Cartile Hertei Müller, reeditate in tiraje de cate 2.000 de exemplare
Librarii romani au fost luati prin surprindere, cartile Hertei Müller fiind de negasit in librariile bucurestene. "Acum intreaba lumea ca a luat Nobelul. Le-am avut si nu se vindeau. Cine stia de ea?", spune o femeie care detine un butic de carti langa Sala Dalles. "Probabil, o sa le primim", crede un vanzator de la Diverta de pe Magheru. "Sute de oameni au intrebat in ultimele doua zile, dar nu le avem", spune o fata de la Carturesti, care ridica neputincioasa din umeri, in timp ce doi tineri insista sa verifice in depozit.
"La nici o ora dupa anuntul referitor la acordarea Premiului Nobel Hertei Müller, in magazinele Diverta a urmat un val de cereri din partea consumatorilor. Dorim sa va asiguram ca titlurile scriitoarei se vor gasi in curand in magazinele Diverta, imediat ce acestea vor fi disponibile la furnizor", promite Emilia Canea, managerul general al librariilor Diverta.
"Dupa recompensarea Hertei Müller cu Premiul Nobel pentru Literatura, am primit foarte multe comenzi la editura, atat din partea librarilor, cat si a cititorilor, direct pe www.polirom.ro. Incepand din aceasta saptamana, «Regele se-nclina si ucide», «Este sau nu este Ion» si «Animalul inimii», cele trei volume ale scriitoarei publicate de Polirom, vor fi reeditate in transe succesive de cate 2.000 de exemplare", a declarat pentru Romania libera Oana Boca, director de imagine Polirom.
