13.7 C
București
vineri, 22 octombrie 2021

Care este cea mai scumpă parcare din România. O poveste cu haiduci poligloţi şi şoferi cu prezumţie de vinovăţie

În Bucureşti, spectacolele care pornesc de la săltarea maşinilor proprietate personală din parcări de către diverse SRL-uri sunt deja un lucru obişnuit. Oameni nervoşi sau agresivi, angajaţi impasibili, reportaje cu camera ascunsă la sediile firmelor cu pricina, autorităţi care pretind că fac justiţie socială când înlesnesc vânarea maşinilor cu fiţe – unele parcate, ce-i drept, aiurea. Impresia localnicilor este că numai în Capitală se întâmplă aşa. Şi că, în Ardeal de pildă, „haiduciile” sunt doar poveşti dintr-o altă epocă. Ar fi bine să fie adevărat şi în Miercurea Ciuc.

Pentru un turist ocazional, oraşul ciucan nu oferă prea multe: un alt mic burg sufocat de reminiscenţele arhitecturii comuniste. Stăzile de la intrarea în oraş sunt presărate cu gropi şi denivelări periculoase, iar pavajul din zona centrală e vechi şi ştirb. Dar nu e Bucureşti! E liniştit şi aerisit. La senzaţia de spaţiu contribuie decisiv şi faptul că parcările sunt taxate. De aici încep asemănările cu Capitala.

Unde e automatul?

Pe strada centrală Marton Aron, într-o după-amiază de august, nu se vedea decât un semnul care indica parcarea cu plată. Automatul pentru tichete nu se întrezărea. Un tânăr îmbrăcat într-o jachetă albastră dădea târcoale. „Aparatul e la capătul străzii”, a indicat, într-o română aproximativă, când l-am abordat. Eram un grup de patru adulţi, niciunul familizarizat cu regulamentul de parcare. Într-adevăr, la 50 de metri distanţă trona şi automatul.

Trei limbi

Fără indicaţii de folosire, dar însemnat cu câteva rânduri buchisite, în română, maghiară şi engleză. Tânărul nu mai era în câmpul vizual, pentru eventuale indicaţii. Am luat un bilet de o oră, apoi încă unul, întrucât posibilităţile oferite de aparat nu prevedeau decât 60 de minute sau toată ziua. După care a intervenit greşeala!

„Prostia” se plăteşte

Poate cei obişnuiţi cu parcările plătite ştiu că, de obicei, biletele se pun pe bord, la vedere. Pentru cei care nu ştiu: ghinion! Am presupus că putem să arătam biletele când ne întoarcem la maşină şi am pornit la o plimbare prin oraş. După nici două ore, surpriză! Roata automobilului era blocată, iar pe parbriz apăruse o nota de constatare, branduită „City Parking”, care anunţa că maşina fusese parcată neregulamentar, potrivit Hotărâii de Consliul Local nr. 230/2010. O anexă a acelei Hotărâri ne informa că deblocarea roţii se plăteşte cu 62 de lei.

V-am luat banii! „Vă mulţumim!”

Am sunat, doi angajaţi ai City Parking au apărut în 10 minute şi ne-au ascultat extrem de calmi explicaţia. „Ne pare rău, dar trebuie să plătiţi taxa de deblocare!”, am aflat sentinţa. Nu au putut sau nu au vrut să ne spună ce se întâmplă cu banii pe care i-am plătit totuşi pentru parcarea maşinii. Doar ne-au indicat că, pe bonurile pe care le aveam, scria că trebuie puse pe bord. Aveau dreptate. Numai că scrisul era mic şi şters, uşor de ignorat. Nu am reuşim să-i înduplecăm. Au aşteptat răbdători să cedăm şi să le plătim. Am primit în schimb un proces verbal bifat ca „avertisment”, plus un bon fiscal care constata că am achitat taxa de deblocare şi care ne mulţumea în engleză: „Thank you!”. Stătusem două ore şi Miercurea Ciuc şi plătisem 65 de lei pentru dreptul de a parca.

Ce spune legea şi ce face City Parking

Consultând regimul juridic al contravenţiilor OG 2/2001 şi comparându-l cu acest caz, ne-am păstrat impresia că am fost trataţi nedrept. În primul rând, în Miercurea Ciuc nu există nicăieri pe domeniul public vreun panou care să conţină principalele reguli ale parcărilor cu plată şi care să avertizeze cetăţenii cu privire la potenţialele riscuri. În al doilea rând, metoda de încasare a taxei de deblocare este la limita legalităţii. OG 2/2001 prevede că amenda contravenţională se înjumătăţeşte dacă este plătită de loc. Însă Consiliu Local Miercurea Ciuc şi firma City Parking nu amendează, ci doar constată „contravenţia” şi dau un avertisment. Banii sunt încasaţi, toţi, printr-o taxă prevăzută în anexa HCL 230/2010, profitându-se de o aparentă hibă legislativă. În al treilea rând, proprietarii care se trezesc cu maşina blocată, deci sunt opriţi să-şi exercite dreptul constituţional de posesie, nu se pot apăra. Singura modalitate de atac este să conteste „procesul verbal de constatare”, în termen de 15 zile, la Judecătoria Miercurea Ciuc. Apropos de nota de constatare, aceasta nu precizează, aşa cum cere OG 2/2001, ce calitate are agentul constatator (angajaţii firmei), unde s-a constatat contravenţia şi ce cale de atac are contravenientul. Alte potenţiale nereguli: bonurile pe care le eliberează automatele parcărilor cu plată nu sunt fiscalizate, iar sumele încasate de City Parking rămân, în parte, la firmă, chiar dacă OG 2/2001 prevede că „sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice în conformitate cu legislaţia în vigoare se fac venit integral la bugetele locale”.

„Şoferii parchează aiurea!”

Cu toate acestea, viceprimarul Szoke Domokos consideră că cel mai important lucru în această problemă este că se găsesc locuri de parcare în oraş. Cât despre şoferi, viceprimarul le transmite, indirect, că sunt presupuşi ca vinovaţi: „Oamenii cu maşini sunt obişnuiţi să parcheze aiurea”. Domokos continuă în aceeaşi notă: „Au mai fost amendaţi oameni importanţi. Şi cei de la Garda Financiară au păţit-o. Şi dacă ei nu au găsit nimic în neregulă înseamnă că lucrurile sunt în ordine”.

Până la urmă, viceprimarul acceptă să dea o explicaţie serioasă: „Trebuie ştiut că de 8 ani încercăm să gestionăm această problemă a parcării cu plată. Când opera Primăria parcările, oamenii se înţelegeau cu paznicii, şi aşa puţini, şi nu ajungea niciun ban la Primărie. De asta s-a scos la licitaţie dreptul de exploatare a parcărilor. Acum, primăria câştigă bani şi lumea nu mai parchează greşit”. „Domokos a precizat că City Parking virează Primăriei în jur de 175.000 de lei pe an. Şi că în oraş sunt peste 1000 de locuri de parcare, exploatate de această firmă. Un loc de parcare costă 1,5 pe oră, 6 lei pe zi, 25 de lei pe lună şi 200 de lei pe an.

„Dacă ridicam maşinile?”

Cât despre firma care încasează aceşti bani, Szoke Domokos admite că „există şi angajaţi care poate nu-şi fac treaba cum trebuie”, dar propune o temă de gândire: „Vă daţi seama câte înjurături primesc ei de la oamenii care se trezesc cu roţile blocate?!”.

Într-un final, viceprimarul recunoaşte că prevederile în ceea ce priveşte parcările sunt perfectibile: „Ar fi o iniţiativă bună să punem nişte panouri informative în parcări!”. Dar nu se poate abţine să nu avertizeze: „Se putea totuşi şi mai rău. Avem de ales între blocarea roţilor şi ridicarea maşinilor!”.

Roata se blochează în 10 minute

Szoke Domokos insistă că la intrarea în oraş – acolo sunt sunt gropile de bun-venit! – se găsesc suficiente informaţii despre parcările plătite. Şi că, oricum, Protecţia Consumatorului ar fi analizat cazul şi nu ar fi constatat nereguli grave. Sunt şi primele argumente oferite de managerul firmei, Laszlo Antal. Acesta susţine că indicaţiile oferite de automatul de bilete pentru parcare sunt clare şi vizibile: „Pe aparat scrie că în 10 minute de la parcare biletul trebuie cumpărat şi afişat. Scrie în trei limbi”. Nu pare să accepte argumentul că scrisul este greu inteligibil. Laszlo Antal nu consideră că firma sa ar greşi în vreun fel: biletele de parcare ar fi, de fapt, fiscalizate printr-un simplu număr de ordine, iar felul în care se percepe taxa de deblocare ar fi prevăzut, perfect legal, în anexa la HCL.

„Eu spun că n-am avut până acum probleme cu oameni care nu au ştiut cum să utilizeze automatul. Actualul sistem nu este greşit”, conchide Laszlo Antal.

Presa locală: Zeci de reclamaţii împotriva City Parking

Dacă managerul City Parking constată lipsa problemelor, presa locală îl contrazice. Site-ul publicaţiei „Informaţia Harghitei” publică regulat materiale despre activitatea celor de la City Parking. „Repetăm pentru a nu ştiu câta oară că primim la redacţia ziarului nostru zeci de reclamaţii de la conducători auto din Miercurea-Ciuc, din judeţ, dar şi din ţară ori chiar şi din străinătate. Aceştia se plâng de modul în care organele locale, împreună cu o firmă de exploatare a parcărilor cu plată, înţeleg să (nu) respecte legile în vigoare, dar nici drepturile omului”, este una dintre însemnările publicaţiei. Desigur, viceprimarul Szoke Domokos ştie mai bine care sunt realităţie oraşului. Iar el face următoarea remarcă, redată pe post de concluzie: „Oamenii se plâng de orice: de drumuri, de apă, de gaze, de curent. Se plâng!”.

Claudiu Berbecehttp://claudiu-berbece
Claudiu Berbece, reporter Rl online
Ultima oră
Pe aceeași temă