Una dintre cele mai importante cetăţi antice din Dobrogea va fi complet reabilitată şi dotată cu facilităţi.
Un proiect mai vechi al Consiliului Judeţean Constanţa privind deschiderea unui circuit turistic la principalele situri arheologice de la malul mării a prins contur pe timp de criză. La sfârşitul lunii trecute consilierii au aprobat forma finală a proiectului „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”, obiectiv extrem de important pentru valorificarea potenţialului istoric al zonei. Mult aşteptatul program de refacere a cetăţii, amânat ani la rând din lipsa resurselor financiare de la bugetul de stat, va fi astfel demarat în perioada următoare. În paralel cu lucrările arheologice, obiectivul va fi amenjat pentru a putea primi un număr mare de vizitatori.
Capidava va beneficia de un sistem complex de iluminare pe timp de noapte, precum şi de spaţii de parcare şi alte facilităţi necesare pentru organizarea în bune condiţii a unor deplasări a grupurilor de vizitatori. Lucrările vor costa 74, 7 milioane de lei, amenajarea urmând să se facă în două etape de câte 12 luni fiecare. Arheologii şi constructorii vor lucra pe o suprafaţă totală de peste 6, 5 hectare, zidurile şi turnurile existente urmând a fi înălţate, alte elemente refăcute, baza cetăţii consolidată, amenjarea unui punct de informare turistică pe aproape 500 de metri şi multe altele. Finanţarea va fi asigurată prin Programul Operaţional Regional 200- 2013.
Fortăreaţa Dunării
Capidava este una dintre cele mai vechi fortificaţii geto-dacice de pe cursul Dunării. „Capidava” este denumirea getă pentru „cetatea de la cotitură”, nume ales de faptul că cetatea a fost construită chiar la cotul Dunării, pe o faleză înaltă. Generalii romani care au condus primele expediţii împotriva geţilor au apreciat avantajele strategice oferite de această poziţie de pe cursul apei şi au transformat-o într-o veritabilă fortăreaţă. Izvoarele istorice spun că însuşi împăratul Tra-ian i-ar fi supravegheat pe militarii Legiunilor XI Claudia şi V Macedonica în timpul lucrărilor de consolidare şi modernizare a zidurilor. Cetatea a fost, timp de 600 de ani, unul dintre punctele principale din linia de apărare de pe cursul Dunării, fiind poziţionată chiar la intersecţia drumurilor comerciale şi a rutelor fluviale, motiv pentru care a jucat rolul unei baze navale pentru ambarcaţiunile militare ale Imperiului Roman. Treptat, după retragerea romanilor, Capidava şi-a pierdut din rolul exclusiv militar şi a avut de suferit din cauza exploataţiilor de piatră din vecinătate. Din 1924, anul inaugurării cercetărilor arheologice moderne, situl a beneficiat de protecţie din partea autorităţilor.
Civilizaţia îngropată aşteaptă lumina soarelui
Săpăturile arheologice au scos la iveală adevărate comori arhitecturale: terme, monumente, locuinţe, vase de ceramică, inscripţii, precum şi o instalaţie portuară pentru acostarea navelor de patrulare romane. Potrivit arheologilor constănţeni, doar un sfert din vestigii au fost scoase până în prezent la suprafaţă. Istoricii fac săpături de peste 80 de ani la Capidava, însă lucrările sunt departe de a fi terminate. Din păcate, deşi statul a alocat periodic fonduri pentru continuarea săpăturilor, subfinanţarea a întârziat mult lucrările pe şantierul arheologic. În viitorul apropiat, o dată cu introducerea în circuitul turistic, arheologii speră ca săpăturile să fie extinse.
