Reprezentanţii Statelor Unite şi cei ai Uniunii Europene ar putea semna un acord transatlantic care vizează transferul de date personale, astfel încât companii precum Google şi Facebook să nu fie afectate, informează potrivit AFP, citat de Agerpres.
Într-o conferinţă asupra „stării internetului”, care a avut loc la Washington, un avocat al Ministerului Comerţului al SUA, Justin Antonipilla, a dat asigurări că Statele Unite are „o propunere foarte solidă” în ceea ce priveşte protecţia vieţii private a utilizatorilor, ca urmare a deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CEJ), de a invalida un ansamblu de reguli cunoscute sub numele de ‘Safe Harbour’, pe motiv că anumite companii nu protejează, în mod suficient, datele la care au acces agenţiile de informaţii.
De la începutul lui noiembrie 2015, Comisia Europeană a anunţat că speră să parvină la un acord cu SUA ‘în următoarele trei luni’. Discuţiile ar urma să continue până în 2 februarie, a precizat Antonilillai.
Propunerea americană le permite cetăţenilor europeni să se adreseze justiţiei dacă apreciază că drepturile lor nu au fost respectate de grupurile de internet atunci când acestea predau guvernelor datele pe care le colectează. Însă, textul protejează, de asemenea, capacitatea forţelor de ordine şi a agenţiilor americane de informaţii de a face faţă ameninţărilor.
Justin Antonipillai a mai transmis că oficialităţile americane „au dedicat mult timp” pentru a se asigura că cetăţenii Uniunii Europene „vor dispune de mai multe mijloace pentru a sesiza justiţia dacă va există o problemă pe viitor”. Similar, o consilieră în probleme digitale pe lângă misiunea UE la Washington, Andrea Glorioso, a precizat că Washingtonul şi Bruxellesul sunt „pe aceeaşi lungime de undă” în găsirea unui acord.
Cu toate acestea, dacă se va aunge la un acord, va trebui să fie validat de statele membre şi să respecte dispoziţiile privind protejarea vieţii private, prevăzute în Carta europeană pentru drepturile omului, a amintit Glorioso.
Potrivit companiilor vizate, un eşec le-ar putea împiedica pe unele dintre ele să-şi desfăşoare activitatea în Europa.
Juristul austriac Max Schrems, a cărui plângere se află la originea deciziei CEJ, s-a arătat mai puţin optimist. ‘Nu prea văd o soluţie’, a spus el, făcând referire la ‘un conflict asupra drepturilor fundamentale’.
