Preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a declarat, vineri, că nu va semna petiţia de graţiere a lui Gheorghe Popescu, condamnat la închisoare în Dosarul transferurilor, chiar dacă foştii fotbalişti ai generaţiei de aur se vor supăra, informează Mediafax.
„Nu voi semna acea petiţie, nu vreau să se înţeleagă altceva. Decizia justiţiei e un act normal la bunul mers al societăţii. Cu toată supărarea colegilor de generaţie ai domnului Gheorghe Popescu, nu o voi semna”, a declarat Burleanu.
Un senator UNPR buzoian a iniţiat joi o petiţie on-line pentru graţierea fostului fotbalist Gheorghe Popescu, acţiuni similare, de strângere de semnături, fiind iniţiate şi de un consilier local braşovean, dar şi de preşedintele de la Dunărea Calafat, primul club la care a jucat Popescu.
Citeşte şi: 5 motive IMPOTRIVA gratierii lui Gica Popescu
Ulterior, premierul Victor Ponta, preşedintele PNL Crin Antonescu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea au declarat că vor semna petiţia către şeful statului, Traian Băsescu, privind acordarea graţierii individuale pentru Gheorghe Popescu.
Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, marţi, la închisoare cu executare pe toţi cei opt oameni din fotbal judecaţi în dosarul transferurilor.
Astfel, fostul acţionarul majoritar al FC Rapid, George Copos, a primit trei ani şi opt luni, managerul general al FC Steaua, Mihai Stoica – trei ani şi şase luni, fostul acţionar al FC Dinamo, Cristian Borcea, şi fostul impresar Ioan Becali – câte şase ani şi patru luni, impresarul Victor Becali – patru ani şi opt luni, fostul preşedintele al clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu – trei ani şi patru luni, fostul fotbalist Gheorghe Popescu, candidat la şefia Federaţiei Române de Fotbal – trei ani, o lună şi zece zile, iar fostul acţionar al FC Dinamo şi U Craiova, Gigi Neţoiu – trei ani şi patru luni de închisoare cu executare.
Citeşte şi: Ponta, Antonescu şi Zgonea susţin graţierea lui Gică Popescu
Potrivit Legii 546/2002, graţierea este măsura de clemenţă ce constă în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanţă ori în comutarea acesteia în una mai uşoară.
Graţierea individuală se acordă la cerere sau din oficiu, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Cererea de graţiere individuală se adresează preşedintelui şi poate fi făcută de persoana condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia sau de soţul persoanei condamnate, ascendenţii, descendenţii, fraţii, surorile ori copiii acestora, precum şi de aceleaşi rude ale soţului persoanei condamnate.
În vederea exercitării prerogativei de graţiere, preşedintele poate solicita avize consultative de la Ministerul Justiţiei, care este obligat să le înainteze în termen de 30 de zile de la data solicitării. De asemenea, atunci când consideră necesar, Preşedintele României poate solicita informaţii organelor administraţiei publice locale, conducătorului locului de detenţie, organelor judecătoreşti şi ale parchetelor, organelor de poliţie şi altor instituţii publice, precum şi comandantului unităţii, pentru condamnaţii militari.
