Un control de proportii al Directiei de Finante Iasi a depistat o gaura de peste 13 miliarde de lei, deturnati din constructia luxosului castel din marmura, sticla si inox al Regiei Judetene de Apa-Canal Iasi. Inspectorii financiari au masurat aproape un an peretii, tavanele, balustradele de inox, fantanile arteziene interioare, au verificat facturi, borderouri si devize de lucrari. Au tras linie si nu ies 13 miliarde de lei, adica aproape o jumatate de milion de euro.
In schimb, simultan cu Palatul Apelor, in cartierul rezidential Tatarasi a rasarit un viloi, copie fidela a sediului RAJAC Iasi, apartinand socrului directorului tehnic al RAJAC, Mihai Dorus. Tot pe numele acestuia s-au mai achizitionat, odata cu constructia sediului din bani publici, un teren de 1.584 mp pe strada Florilor, un teren de 2.100 mp in suburbia Iasiului Dancu, o livada in suprafata de 2.000 mp si o alta vila in constructie in cartierul Moara de Vant.
Gaura de scurgere
a banilor publici
13 miliarde de lei s-au volatilizat din banii publici si nimeni nu stie unde au ajuns. Suma reprezinta mariri nejustificate ale preturilor la materialele de constructie folosite, lucrari achitate, dar negasite pe teren, sau depasiri ale consumului specific de materiale. „Cand au inceput discutiile despre modul cum s-au cheltuit banii publici la RAJAC, s-a spus ca nu exista nici un prejudiciu. Acum vorbim despre un prejudiciu cert, identificat numai din lucrarile vizibile. O expertiza tehnica vizand lucrarile ascunse ar scoate la iveala multe alte probleme”, a apreciat Valerian Salavastru, seful Corpului de Control al prefectului de Iasi.
Cresteri umflate de sapte ori
Costurile pentru construirea Palatului Apelor s-au umflat precum debitele Dunarii in ultimul timp. Pentru unele lucrari, preturile au fost umflate chiar de sapte ori. „Au fost cresteri de sume fata de oferta pe care mi le asum. Toti banii care s-au cheltuit se regasesc in lucrare. Daca va fi cazul, vom solicita in instanta o expertiza neutra, care sa ateste ce si cum s-a cheltuit pentru sediul RAJAC”, a precizat managerul regiei, Ioan Toma.
Palatul Apelor – fieful licitatiilor trucate „made in PSD”
Palatul din Copou ascunde o afacere dubioasa, cu licitatii trucate „made in PSD”. Un raport, dosit bine acum, al Curtii de Conturi Iasi arata in urma cu cateva luni marile „artificii” financiare instrumentate pentru a se ridica ziguratul din Copou. Jaful de la RAJAC a demarat in 2002, cand la carma regiei nu era nimeni altul decat actualul primar PSD, Gheorghe Nichita, iar la carma Consiliului Judetean Iasi (forul care are in subordine regia – n.r.) era un alt fruntas PSD, Lucian Flaiser, ca si acum. „Sediul nostru de atunci era complet inadecvat pentru desfasurarea activitatii noastre”, a explicat la inaugurare Ioan Toma necesitatea investitiei faraonice.
Robinetul milioanelor de euroi – cavalcada actelor aditionale
Dupa o jumatate de an de la semnarea contractului, intre regie si constructor au fost incheiate mai multe acte aditionale. Dupa doi ani de lucru si jumatate din investitie terminata, conducerea RAJAC Iasi a luat o decizie cruciala. Printr-un nou act aditional, valoarea contractului a fost dublata. Legislatia in vigoare arata ca pentru aceasta suplimentare de fonduri trebuia organizata o alta licitatie. Nu s-a mai facut niciodata. Conducerea RAJAC Iasi recunoaste ilegalitatea, dar da linistita din umeri. „Aici am gresit. Dar ce era sa fac? Cand am ajuns la 50% (crestere a valorii contractului – n.r.), solutia ca sa respect legea era sa fac licitatie. In afara de chestia asta pe care mi-am asumat-o si raspund pentru ea, totul este in regula”, le-a declarat ziaristilor Ioan Toma. Ce inseamna pentru RAJAC Iasi pretul cladirii? Nici mai mult, nici mai putin decat 5,4 milioane de metri cubi de apa.
