11 C
București
marți, 21 septembrie 2021

Bolile creierului costă România 11 miliarde de euro. Investim în combaterea lor de 4.000 de ori mai puţin

Afecţiunile creierului costă România anual peste 11 miliarde de euro, potrivit unui raport European oficial. Partea proastă este că România nu reacţioneză, fiind ţara care alături de Bulgaria, alocă cei mai puţini bani pentru combaterea acestor afecţiuni. Iar viitorul sună prost – fondurile alocate cercetării în domeniul neuroştiinţelor sunt aproape zero.

În octombrie 2011, Consiliului European al Creierului a publicat un raport complet în urma monitorizării a 19 de boli ale creierului în 30 de state europene. Concluziile au arătat că afecţiunile creierului „au costat economic” Europa 798 de miliarde de euro numai în 2010 (anul ultimului raport). Studiul evidenţiază faptul că bolile creierului costă economic România suma de 11,2 de miliarde de euro anual. O cifră uriaşă care, după cum vom vedea nu poate decât să crească, în contextul în care România a alocat pentru cercetarea în domeniul neuroştiinţelor, în ultimii şapte ani, suma de două milioane de euro.

Trei surse pentru costuri

Raul Mureşan, cercetător la Institutul Român ce Ştiinţă şi Tehnologie, ne-a explicat la ce se referă aceste costuri. „Este vorba de trei vriabile: În primul rând vorbim de un cost direct medical, adică ceea ce se cheltuieşte cu aceşti pacienţi pentru diagnostic, intervenţii chirurgicale si tratament. Urmează costul direct non-medical care se referă la îngrijirea acestor pacienţi (sanatorii, internări, recuperare etc) care se estimează folosind PIB-ul statului respectiv. În fine, există şi un cost indirect, adică suma pe care o pierde economia prin faptul că aceşti oameni nu sunt activi. Această cifră se calculează proporţional cu salariul mediu din ţara respectivă”.

Raportul nu estimează cum se împart aceste trei tipuri de costuri pentru fiecare ţară în parte. Se limitează să precizeze că, la nivel european, procentele sunt următoarele: 37% din chletuieli sunt costuri direct medicale, 23% costuri direct-nemedicale, iar 40% costuri indirect (economice). Raportul mai spune că în medie costul economic cauzat de afecţiunile creierului este, pentru fiecare cetăţean european, de 1.550 de euro. Plecând de la procentul de mai sus (37%) rezultă că în medie statele europene alocă pentru costurile medicale directe, adică operaţii, diagnostic şi tratament, fiecărui pacient suma de 573 de euro. Potrivit aceluiaşi raport, România acordă 525 de euro nu doar pentru cheltuielile medicale directe, ci pentru toate trei tipuri de costuri luate împreună.

Altfel zis, România oferă, cu bani mult mai puţini, un număr mai mare de servicii medicale persoanelor care suferă de afecţiuni ale creierului (raportat la media europeană). Sau spus tranşant, România alocă tratamentului bolilor creierului o sumă infinit mai mică decât media europeană.

Cum îşi tratează Occidentul, bolnavii

Raportat la România, costul economic aferent bolilor creierului este, în medie pe cap de locuitor, mai mic doar în Bulgaria- 421 euro. Altfel vorbim de Lituania – 631, Cehia – 970, Franţa – 1.656, Germania – 1.856, Ungaria – 867, Norvegia – 2.104, Polonia – 775 euro, Spania – 1.692, Slovenia – 1.185 sau Marea Britanie – 2.169 euro. “In privinţa sumei de 525 euro cost pe cap de locuitor aferentă României într-un fel e bine, în alt fel e rău. E bine de exemplu că aceste costuri directe nemedicale (sanatorii, etc) sunt mai mici decât în celelalte ţări europene, pentru că în general în România unele lucruri sunt mai ieftine decât în vest. In alt fel e rău, pentru că suma include şi costurile directe medicale, adică ceea ce cheltuieşte România cu aceşti pacienţi pentru diagnostic şi tratament, iar această sumă e mult mai mică decat in Occident”, explică Mureşan.

Lucrurile se vor agrava în continuare. Cifrele alocate pentru cercetarea neurologiei şi neuroştiinţelor şi aflate în exclusivitate de România liberă arată că în cadrul Programul IDEI au fost organizate competiţii de proiecte în anii 2007, 2008, 2011 şi 2012. S-au depus 32 de proiecte, iar zece dintre ele au primit o finanţare de 2,6 milioane euro.

Potrivit “Unităţii executive pentru finanţarea învăţământului superior a cercetătării şi inovării” (UEFISCIDI) din cadrul Ministerului Educţiei, din fonduri europene, România nu a reuşit să atragă nici un euro pentru programele de cercetare în domeniul “neuro”. Raul Mureşan ne-a precizat că fondurile de cercetare sunt la un nivel fără precedent de scăzut. “Problema cu adevarat serioasă este că România nu mai investeşte aproape nimic în cercetare fundamentală iar în momentul în care încet-încet preţurile din România se aliniază la preţurile din Europa de Vest, o să ne trezim cu creşterea inevitabilă a costurilor asociate bolilor neurologice. Dar atunci nu vom avea resursa umană cu înaltă calificare în domeniu. Anii trecuţi, când se mai dădeau bani la cercetare, doar câteva proiecte de neuro câştigau competiţia de finanţare pe an pentru că proiectele erau toate amestecate în aceeaşi categorie: biologie şi ecologie, deci foarte foarte multe proiecte pe un domeniu extrem de vast. Şi ca să vezi cât de puţin a fost luată în seamă tema cercetării creierului în România, până în 2011 domeniul Neuroştiinţe nici nu figura ca domeniu de cercetare de sine stătător.”

Strategia este invizibilă

Dacă un studiu similar se va face în 2020, foarte probabil parametrii vor fi dubli în ceea ce priveşte bolile creierului şi numărul celor afectaţi, crede medical neurochirurg Alexandru Vlad Ciurea: “Medicina va progresa, vor fi descoperite noi cazuri dar şi alte afecţiuni ale creierului. Speranţa de viaţă va creşte şi ea. În acelaşi timp, suntem din ce în ce mai suprasolictaţi, ne confruntăm cu un grad sporit de poluare, cu chimicalizarea hranei aspect care afectează direct sistemul nervos. Va fi tot mai dificil să îţi găseşti o slujbă, iar acest inconvenient va conduce la o creştere a stresului. Copiii nu mai ies să se joace în natură, noile tehnologii şi computerul le confiscă aproape tot timpul, lcururi care pot afceta creierul”. Profesorul Vlad Ciurea a identificat pericolul cel mai mare. “Cercetarea pe creier nu mai are un suport financiar din partea statului, ceea ce este catastrofal. Prin comparaţie, China investeşte în cercetare o sumă echivalentă cu bugetul Bulgariei În acest moment strategia României pentru reducerea costurilor imense aferente bolilor creierului este una invizibilă. Mergând pe mâna profesorului Ciurea, chirurg renumit, este posibuil ca în 2025 costurile economice anuale datorate afecţiunilor creierului să ajungă în România la 20 miliarde euro pe an.

 

Creierul, mai periculos decât cancerul şi diabetul

Acest ultim raport european a fost precedat de unul aferent anului 2005, util pentru a urmări dinamica galopantă a sumelor vehiculate în neuroştiinţe. Potrivit aceluiaşi European Brain Council, în anul 2005 afecţiunile creierului au costat Europa suma de 386 de miliarde de euro . “De atunci au intrat în Uniunea Europeană două state – România şi Bulgaria iar pe lista bolilor monitorizate s-au mai adăugat alte şapte categorii de afecţiuni”, scria într-o analiză de specialitate revista Nature. Rezultatul? În 2010, costurile economice ale acestor boli s-a dublat ajungând la 798 miliarde de euro. Explicaţii? “O dată cu intrarea Bulgariei şi României în UE populaţia acesta în surplus a venit şi cu un bagaj de boli psihice. S-a adăugat monitorizarea unor noi afceţiuni precum alimentaţia nesănătoasă, tulburările de somn, retardarea mentală, afecţiuni în dezvoltarea sistemului nervos la copii şi adolescenţi. Prin urmare a crescut costul economic legat de afecţiunile creierului”, ne-a precizat medicul neuorochirurg Vlad Ciurea.

Trebuie spus că la nivelul Europei, afecţiunile creierului costă Europa mai mult decât cancerul, diabetul şi bolile cardiovasculare la un loc. Aceste costuri enorme de 798 miliarde de euro depăşeşte PIB unei ţări precum Olanda.

 

Cât plătim pentru o durere de cap

Cifrele arată că la nivel european costurile diferă în funcţie de boală mergând de la 295 de euro o durere de cap şi până la 30.000 de euro pentru afecţiuni neuromusculare. Cele mai mari costuri anuale la nivelul Europei sunt: dependenţa – 65 miliarde de euro; anxietatea – 74 miliarde; tumori ale creierului – 5,2; demenţa – 105; epilepise – 13; durere de cap – 45 ; scleroză multiplă – 15; Parkinson – 14; dereglări de personalitate – 27; deregleră ale somnului – 35 miliarde de euro.

European Brain Council a analizat un număr de 19 boli ale creierului.

Ultima oră
Pe aceeași temă