33.8 C
București
duminică, 3 iulie 2022
AcasăSpecialBoala cronică a educaţiei recidivează

Boala cronică a educaţiei recidivează

Nemulțumirile din educație dau în clocot: Guvernul negociază la secret cu sindicatele -modificarea legii, cercetătorii lansează apeluri disperate pentru deblocarea fondurilor, iar universitățile de tradiție vor ca finanțarea să se facă pe criterii de competență.

În urmă cu două luni scriam în exclusivitate că Ministerul Educației a decis că noile standarde științifice impuse pentru ocuparea posturilor în universități să fie mai lejere, dar și mai relative. Astfel, pentru ocuparea poziții-lor de asistent, lector, conferen-țiar și profesor universitar trebuie să fi scris mai puține lucrări științifice relevante (decât era stabilit în Legea Educației a lui Daniel Funeriu). De asemenea, a fost introdus și un criteriu principal unic de analiză a activității științifice – indicele Hirsch ce monitorizează de câte ori a fost citat un articol științific – care însă nu poate fi aplicat cu aceeași relevanță pentru toate disciplinele. 

Zece puncte nevralgice

În acest context, în acest sfârșit de săptămână, cinci universități de top ale României au cerut introducerea unor criterii clare de evaluare a instituțiilor de învățământ superior pe baza cărora să se facă și finanțarea de la bugetul de stat. Consorțiul Universitaria format din Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ASE și Universitatea de Vest din Timișoara au semnat un protocol cerând revenirea la o clasificare a universităților făcută de un organism internațional (așa cum s-a întâmplat pe baza Legii Educației din 2011, prevedere eliminată în anul universitar 2012) și la finanțarea universităților pe bază de performanță. După o analiză a sistemului de învăţământ universitar, Consorţiul „Universitaria” a trasat zece linii directoare. 
Printre acestea regăsim: alocarea a minim 6% din PIB pentru educaţie; evaluarea şi clasificarea universităţilor printr-un program internaţional, neutru politic şi nesusceptibil de influenţe; accesul liber şi neîngrădit al celor care îndeplinesc standardele minimale de admitere la posturile universitare; descentralizarea administrativă; participarea şi consultarea studenţilor în procesul de luare a deciziilor; adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetărilor ştiinţifici din universităţi; adoptarea principiului de finanţare publică obligatorie a cercetării ştiinţifice cu minim 1% din PIB. 

Guvernul a blocat banii din cercetare

Finanţarea cercetării din România a făcut şi obiectul unei scrisori deschise pe care Asociaţia Ad-Astra (a oamenilor de ştiinţă din România) a adresat-o ministrului Educaţiei, Sorin Câmpeanu, dar şi preşedintelui României, Klaus Iohannis. În document se arată că finanţarea în cercetare se face pe baza unor planuri naţionale care coincid ca planificare cu cele europene acoperind perioada 2014-2020. Cadrul trebuie legiferat de către Guvern, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. În acest fel, „nici în 2014 şi nici în 2015 nu s-au organizat, şi nici nu se anunţă măcar că se vor organiza competiţii de finanţare ale proiectelor de cercetare în cadrul strategiei curente (2014-2020). De la un astfel de anunţ trece în mod obişnuit aproximativ un an până când -proiec-tele sunt contractate şi începe activitatea propriu-zisă de cercetare, de unde rezultă că finanţările corespunzătoare strategiei 2014-2020 mai pot începe, cel mai devreme, în 2016”.

În fine, ministrul Educaţiei a anunţat că o nouă Lege a Educaţiei va fi supusă dezbaterii publice în această vară. Ea ar fi fost negociată cu sindicatele. Ministrul Câmpeanu a spus pentru Agerpres că există discuții, variantele fiind o lege a educației pentru preuniversitar, o lege a învățămân-tului superior și, separat, un statut al personalului didactic sau unitar o lege pentru întreg sistemul de învăță-mânt, care să includă și pre-universitarul și universitarul și statutul personalului didactic. Printre posibilele modificări se află reintroducerea treptelor la liceu şi a admiterii, noi critetii de evaluare pentru gimnaziu, delimitarea mai clară a liceelor tehnologice de şcolile profesionale.    

» Pentru că Guvernul nu a stabilit cadrul legal, nici în 2014 şi nici în 2015 nu s-au organizat, şi nici nu se anunţă măcar că se vor organiza competiţii de finanţare ale proiectelor de cercetare în cadrul strategiei curente. De unde rezultă că finanţările corespunzătoare strategiei 2014 – 2020 mai pot începe, cel mai devreme, în 2016.

Cele mai citite

România, în rândul țărilor cu venituri mari. La cât a ajuns PIB-ul?

România a reintrat în categoria țărilor cu venituri mari, după ce venitul național brut pe cap de locuitor a crescut de la 12.570 de...

INS: Economiile au reprezentat în medie pe o gospodărie 807 lei lunar, în 2021

Economiile au reprezentat anul trecut, în medie, pe o gospodărie 807 lei lunar, ceea ce a însemnat 14,2% din veniturile totale, în scădere faţă...

Un angajat al Republicii Moldova a fost ucis, alți cinci sunt răniți, după un atac al Rusiei în regiunea Odessa

Un angajat al Republicii Moldova a fost ucis iar alți cinci sunt răniți, după un atac al Rusiei în regiunea Odessa din Ucraina. Armata...
Ultima oră
Pe aceeași temă