Dacă vreţi să călătoriţi cu trenul între Constanţa şi Bucureşti, pregătiţi-vă pentru un drum de aproape cinci ore. Deşi CFR spune că drumul nu ar trebui să dureze mai mult de 2 ore şi jumătate, de obicei timpul necesar este dublu, chiar şi în condiţii normale de trafic, atunci când nu ninge sau nu exte excesiv de cald sau frig. Călători ai CFR-ului pe această rută ne-au declarat că trenurile merg „la pas”, cu viteze de 10 sau 20 km/oră, şi uneori pur şi simplu opresc în câmp. În tot acest timp, nimeni din garnitură nu se oboseşte să le comunice de ce se întârzie, cât va mai dura drumul până la destinaţie sau să-i întrebe dacă au nevoie de ceva. „Mi s-a acrit. Am făcut patru ore până în Bucureşti. Am stat în câmp, fără să ne mişcăm. Cel mai greu a fost după Ciulniţa”, a declarat unul dintre pasageri. Singurul semn că trenul întârzie este afişajul electronic din gări.
Se fură ca-n codru
Noul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a descoperit cauza acestoe întârzieri. Este vorba despre furturi. „Una din marile probleme cu care m-am confruntat a fost că am investit sute de milioane de euro pentru modernizarea liniei ferate Bucureşti – Constanţa, ar trebui să facem două ore şi uneori facem şi cinci ore din cauza furturilor masive de componente din infrastructura feroviară”, a spus ministrul Transporturilor, pentru Agerpres.
Trenurile merg orbeşte
Furturile, spun surse din CFR Constanţa, se produc la bobinele de inducţie amplasate pe şina ferată. Pe drumul dintre Constanţa şi Bucureşti, acestea sunt de ordinul sutelor. Rolul lor este a transmite informaţii către conductor. „Bobinele sunt furate pentru cuprul pe care îl conţin”, spun angajaţii CFR. În aceste condiţii, conductorii trebuie să verifice cu controlorii de trafic dacă linia este liberă. Aceştia, la rândul lor, verifică prin telefon, la staţiile intermediare, dacă a ajuns garnitura. În tot acest timp, trenurile stau pe loc dau circulă cu maximum 20 de km/oră, pentru a preîntâmpina o tragedie.
Soluţia: pază cu Jandarmeria
Ministrul Transporturilor a avansat şi o soluţie pentru problema furturilor: paza linie ferate. „Am vorbit cu primul ministru şi a fost de acord să asigurăm paza acestei linii de cale ferată cu Jandarmeria. Printr-o ordonanţă aceasta o să fie declarată de importanţă strategică şi atunci Jandarmeria va asigura paza pe acest tronson, cel pe care avem cele mai multe furturi”, a declarat acesta.
Modernizare de 900 milioane euro
Culmea, calea ferată dintre Constanţa şi Bucureşti este una dintre cele mai moderne din România. Lucrările de reabilitare, care au costat aproape 900 de milioane de euro, au durat ani buni. Circa o treime din fonduri, aproape 382 de milioane de euro, au provenit de la Uniunea Europeană. Acum, teoretic, pe această linie se poate circula cu 160 de km/oră.
Poliţia, mână în mână cu hoţii?
Pentru a scurta drumul dintre Constanţa şi Bucureşti ar trebui să intervină şi Ministerul de Interne. „De ce se fură atât de mult de pe această linie? Nicăieri în România nu sunt probleme atât de mari”, se întreabă, retoric, unul dintre angajaţii CFR. În opinia sa, unii dintre poliţişti sunt mult prea îngăduitori cu acest fenomen, iar alţii sunt chiar mână în mână cu hoţii. Deşi acest lucru este greu de dovedit, nu ar fi prima dată când se întâmplă aşa. În Constanţa, poliţişti de la Transporturi sunt cercetaţi nu numai pentru că închideau ochii la furturi din vagoane, ci pentru că se transformaseară, practic, în apărători ai infractorilor: escortau marfa furată chiar cu maşinile de poliţie, acopereau orice urmă a faptelor şi îi anunţat pe hoţi despre eventualele razii. Contra unor recompense băneşti importante, desigur.
