Senatul a respins, joi, propunerea de înfiinţare a unei comisii speciale privind problematica datoriei istorice a Germaniei către România, după ce Vasile Blaga a anunţat că BNR a comunicat că a identificat date suplimentare care indică faptul că România nu are creanţe faţă de Germania.
Proiectul de hotărâre pentru înfiinţarea comisiei a fost respins cu 65 de voturi „împotrivă”, 48 de voturi „pentru” şi trei abţineri, relatează Mediafax.
Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, anunţase plenul că Banca Naţională a României (BNR) a transmis conducerii acestei Camere legislative că a identificat date suplimentare care indică faptul că România nu are creanţe faţă de Germania.
Biroul Permanent al Senatului a decis, în 28 noiembrie, să propună plenului o hotărâre privind înfiinţarea comisiei care să analizeze subiectul „datoriei istorice a Germaniei către România”.
„Senatul României cere tuturor organelor de stat, instituţiilor şi organizaţiilor să pună la dispoziţia comisiei, în termenul solicitat, orice informaţii şi documente care sunt de natură să servească activităţii acesteia”, se arăta în proiectul de hotărâre.
Înfiinţarea comisiei urma să fie aprobată de plenul Senatului.
Conducerea Senatului a luat act, la finele lunii octombrie, de o scrisoare semnată de Radu Golban, economist, în care era semnalată existenţa unei datorii istorice a Germaniei către România, membrii Biroului Permanent hotărând să propună acestei Camere înfiinţarea unei comisii care să analizeze situaţia.
În scrisoarea înregistrată la Senat în 26 octombrie se subliniază că „în perioada subordonării României de către Germania hitleristă s-a încheiat, în 1935, acordul pentru reglementarea plăţilor între Imperiul German şi Regatul României, acordul prin care se stabilea ca plăţile, provenind din schimbul de mărfuri şi din alte obligaţii de stat şi particulare, să fie efectuate bilateral între BNR şi Casa de Compensaţie germană din Berlin”.
„Printr-o clauză instituită în 1940, BNR a fost obligată să achite exportatorii din România chiar dacă sumele necesare pentru acestea depăşeau vărsămintele în lei ale importatorilor. (…) La nivelul anului 1944, soldul activ pentru România rezultat ca urmare a operaţiunilor de cliring bilateral depăşea un miliard de mărci imperiale”, se menţionează în documentul citat.
Radu Golban susţine că soldul la care face referire a fost confirmat de mai multe „surse externe”, între care Casa Germană de Compensaţie, Raportul Comisiei Bergier, arhiva Germaniei, Banca Reglementelor din Basel (raport de lucru nr.14).
„Calitatea şi sursele informaţiilor nu pot fi contestate. Mai mult, atât timp cât BNR invocă faptul că nu există documente care să ateste existenţa unei eventuale creanţe a BNR faţă de Casa Germană de Compensaţie, putem spune că nici nu mai este necesară căutarea acestora în România”, se mai arată în scrisoare.
Economistul consideră că „o soluţionare diplomatică la nivel de state ar fi preferabilă”.
„În absenţa unui astfel de demers se poate acţiona pe cale privată, perspectivele fiind însă mai puţin previzibile şi diplomatice. Sper că veţi găsi mijloacele necesare pentru a sensibiliza şi responsabiliza factorii de decizie pe linia lămuririi soldului”, se arată la finalul scrisorii transmise conducerii Senatului.
