„Singurul punct asupra căruia suntem de acord cu autorităţile franceze este că autorităţile de aici, din România, s-au ocupat prost, foarte iresponsabil de integrarea romilor”, a spus David Mark, de la Alianţa Civică a Romilor de la Bucureşti, citat de Newsin.
Aceasta este cauza exodului actualui, nu numai către Franţa, ci şi către Italia, Spania, Belgia, Irlanda şi Marea Britanie, din punctul său de vedere.
„Nici măcar nu vorbim numai de romi aici”, declară şi mama expertului, Letitia Mark, care conduce o organizaţie neguvernamentală din Timişoara pentru a ajuta femeile rome. „Criza economică transformă şi românii foarte săraci în romi. O parte dintre cei expulzaţi din Franţa acum nu sunt romi, de fapt. Sunt victime ale ‘ţiganizării’ zonei rurale române”, a adăugat ea.
Potrivit ultimului recensământ, 530.000 de persoane s-au declarat romi, dar sociologii sugerează că cifrele reale ar putea fi de peste două milioane de romi, din totalul de 22 de milioane de locuitori ai României.
Nu toţi romii sunt săraci. Pe marginea drumului dintre Oradea şi Cluj se află numeroase vile cu acoperişuri în stil de pagodă, bogat ornate – dovadă a averii unor clanuri de romi. Dar acestea sunt excepţii care confirmă regula – copii desculţi care cară găleţi cu apă de la fântână, chiar şi iarna, o rată a şomajului care se apropie de 100% în unele zone, rată de alfabetizare redusă şi o speranţă de viaţă mult mai mică decât media naţională.
Autorităţile au pus la punct multe programe naţionale şi internaţionale pentru a-i ajuta.
În numeroase sate din jurul oraşului Oradea, fundaţia Ruhama cooperează cu bisericile locale, pentru a încuraja copiii romi să meargă la grădiniţe şi pentru a-i ajuta să se pregătească pentru începerea şcolii.
La Bucureşti, Alianţa Civică a Romilor grupează 21 de ONG-uri care se ocupă de această minoritate şi a discutat recent că secretarul de stat pentru integrarea romilor, Valentin Mocanu, unul dintre cei doi oficiali români care urmează să participe la discuţiile din Franţa, de săptămâna viitoare.
„Am cerut două lucruri – ca guvernul român să ofere asistenţă legală romilor care locuiesc în Franţa şi care nu vor să plece şi, în primul rând, ca Guvernul să pună la punct şi să implementeze, în cele din urmă, o strategie pentru integrarea romilor”, a explicat Mark.
Atunci când guvernul a delegat lucrători sociali care să convingă romii să îşi trimită copiii la şcoală, rata de absenteism a scăzut semnificativ. Un program similar, anunţat în 2001, nu a fost luat niciodată în serios de guvernele precedente, a adăugat el.
Printre exemplele pozitive, expertul a evocat două iniţiative sponsorizate de Guvern care au dat cele mai bune rezultate – numirea de asistenţi sociali care ajută romii să obţină actele necesare pentru asistenţa medicală şi care încurajează copiii să meargă la şcoală.
Însă ambele programe sunt în prezent în pericol, în urma strategiei guvernamentale de descentralizare, în urma căreia primăriile trebuie să le susţină financiar. „Nu prioritizează integrarea romilor, aşa că nu găsesc fonduri pentru asistenţii sociali”, potrivit lui Mark.
Potrivit lui Marian Daragiu, din Oradea, copiii nu merg la şcoală de ruşine, pentru că nu au pantofi şi haine adecvate, nu pentru că nu vor să înveţe. Iar dacă merg la ore, adeseori sunt prea înfometaţi să se poată concentra la lecţii.
La Timişoara, Letitia Mark recunoaşte că mulţi romi care sunt trimişi în prezent înapoi în România vor pleca din nou, în curând, în Franţa sau în alte ţări. Dar nu au opţiuni, potrivit ei. „Ce rău pot face câteva sute de oameni? Franţa a uitat deja sloganul Summitului european al romilor de la Cordoba, din aprilie – excluderea este mult mai scumpă decât integrarea”, a subliniat ea.
