» Doi calugari ortodocsi, singurii vietuitori ai Schitului Huta din Bihor, se lupta de trei ani pentru pastrarea a 3,8 hectare de padure, o insulita in cele peste 5.000 de hectare recuperate de greco-catolici.
» Desi au acte de proprietate pe micul lor teritoriu, cei doi calugari au fost dati in judecata de greco-catolici pentru anularea titlului oficial obtinut.
» "Calul troian" este Dumitru Salajan, fost preot ortodox pana in 2006, in prezent administrator silvic al suprafetelor retrocedate greco-catolicilor in statiunea Stana de Vale.
Parintele Eftimie Mitra, staretul Schitului Huta, a obtinut in 1991 dreptul de proprietate asupra poienii "Toplita". Acest drept este atestat si de extrasele recente din Cartea Funciara (2003 si 2004). Proprietatea vietuitorilor ortodocsi a fost atacata prin pretentie de catre Protopopiatul Greco-Catolic Beius, care a cerut anularea actelor de proprietate. Procesul se afla pe rolul Curtii de Apel Oradea. La Schitul Huta – situat in pustietate, la 19 km de Beius – traiesc dupa regulile ortodoxe doi vietuitori, ieromonahul Eftimie Mitra, cu rol de staret, si ieromonahul Visarion Tudorici. Schitul detine 3,8 hectare de poiana marginita de padure, in timp ce intregul munte si masivul Codrii Moma, in suprafata totala de peste 5.000 de hectare, sunt proprietate a Episcopiei Greco-Catolice de Oradea. Cei doi calugari duc de trei ani o lupta juridica, cu speranta ca vor salva mica lor enclava ortodoxa. Schitul subzista din donatii, iar la lucrarile de reparatii si de construire de anexe participa gratuit oameni din satele din jur, romani, maghiari, reformati si baptisti, fara discriminari.
Vasile Bota, vicarul ortodox al Episcopiei Oradea, este la curent cu situatia de la Huta: "Il sprijinim pe ieromonahul Eftimie Mitra cu tot ce are nevoie, inclusiv asistenta juridica gratuita, in persoana avocatului Augustin Man. Parintele Eftimie si parintele Visarion sunt oameni de mare calitate spirituala si cu mare putere de sacrificiu".
Stana de Vale, caz tipic pentru strategia greco-catolica
Mecanismul de presiune asupra micii comunitati ortodoxe a fost experimentat de catre juristii angajati de "uniti" in ultimii ani pentru retrocedarea padurilor din zona Stana de Vale. Episcopia Greco-Catolica de Oradea a obtinut aici un total de 2.704,65 de hectare de teren si padure, dar, prin diferite mecanisme, i s-au retrocedat terenurile revendicate chiar in mijlocul statiunii Stana de Vale, si nu pe amplasamentele initiale, exterioare acesteia.
Principalul perdant al retrocedarilor terenurilor din Stana de Vale este Consiliul Local al comunei Buduiasa. In consecinta, sunt pe rol mai multe procese, legate de terenurile statiunii Stana de Vale, dar si de alte locatii din apropiere, cu cateva mii de hectare revendicate de catre greco-catolici.
Din terenurile recuperate, pentru care a primit deja titluri de proprietate, protopopiatul greco-catolic a gasit de cuviinta sa-si rasplateasca "fidelii" prin vanzarea de terenuri la sume modice.
Printre cei care au avut, astfel, sansa sa devina proprietari la Stana de Vale se numara Teodor Cadar (avocatul "unitilor" in procesele de retrocedare, 11 hectare), Ioan Mada (protopop greco-catolic), Horia-Traian Ungur (fiul judecatorului Horea Ungur, cel care, coincidenta sau nu, a dat sentintele favorabile retrocedarii), Bandi Pista Narcis Fekete (patron la "Jurnalul de dimineata" Oradea, ziar ce a publicat multe articole favorabile greco-catolicilor), Vile Beverly Hills SRL Arad (firma lui Bandi Fekete, principal constructor de vile in Stana de Vale), Dan Calin Bologan (director al Bancii Italo-Romane Oradea), George Dragos (inginer cadastral, piesa-cheie in mecanismul retrocedarilor), Teodor Traian Maghiar (ex-rector la Universitatea Oradea, membru PSD in Consiliul Judetean Bihor), Teodor Leuca Teodor (prorector Universitatea Oradea), Eva Budau (functionara la Cadastru, alt personaj-cheie in mecanismul retrocedarilor). "Donarea" s-a facut legal in fiecare caz, prin contracte de vanzare-cumparare.
Izvorul Minunilor, obiect de negociere
Imediat dupa vanzare, terenurile extravilane "donate" au primit statut de "intravilan", motiv pentru care si pretul lor a crescut, semnificativ, pana la 75 de euro metrul patrat.
Nu a fost uitat nici seful Inspectoratu- lui de Constructii Bihor, Mihai Chindlea, cel de care depinde eliberarea autorizatiilor de constructii pentru vile, imediat dupa retrocedarea zonei impadurite din jurul statiunii Stana de Vale-Izvorul Minunilor, zona declarata monument al naturii. Chiar Izvorul Minunilor – cel care a devenit marca fratilor Ioan si Viorel Micula pentru ape plate si minerale – se afla, potrivit actelor de retrocedare, pe pamant greco-catolic. Fratii Micula au, deocamdata, relatii amiabile cu greco-catolicii, fiindca negociaza soarta a cateva sute de hectare.
Contestatarii retrocedarilor si ai improprietaririlor prin vanzare-cumparare – intre care parintele Eftimie, staretul de la Huta, dar si mai multi consilieri locali de la Budureasa – au scotocit prin arhive si descoperit faptul ca mai bine de jumatate din terenurile retrocedate acum Bisericii Romane Unite cu Roma au fost expropriate in anii 1928-1931, iar statul roman a platit despagubiri la acea data. In aceste conditii, sunt de anticipat alte procese, cu efecte profitabile pentru unii, dar perdante pentru imaginea Romaniei. Redactia "Romania libera" a intrat in posesia documentatiei de expropriere si despagubire.
Biografia unui traseist clerical
Omul folosit in presiunea asupra vietuitorilor Schitului Huta este Dumitru Salajan, fost preot ortodox, caterisit pentru apostazie (tradarea credintei) de catre BOR dupa trecerea la greco-catolici, cu enoriasi cu tot, inaintea Pastelui din 2006. Motivul apostazierii a fost acela ca "a profitat de neintelegerile dintre sateni si, in loc sa le amorseze, le-a amplificat, generand un scandal in toata regula, trecand la catolicism". Cum a semnat pactul cu "unitii", Salajan a si fost numit inspector peste padurile si domeniile recent redobandite de greco-catolicii din Bihor. Fostul preot ortodox a convins 358 de consateni din satul Valea de Jos, comuna Budureasa, sa il urmeze, spunandu-le ca "schimba doar stapanul, nu si biserica". Naivi, oamenii l-au urmat si au tinut si cladirea bisericii pentru ei. Intr-un dialog cu parintele Eftimie, in urma cu cateva luni, in plin proces de persuadare, Salajan ii spunea, sigur pe sine: "Ma, si la musulmani daca as trece, oamenii astia ar veni dupa mine. Numai ca musulmanii n-au paduri…"
De peste zece ani, contestatarii preotului Salajan (Miron Jurca, Aurel Bota, Mircea Berce etc., consilieri eparhiali, dar si Ionel Nicoras, consilier local) au vazut cum numarul chitantelor pentru servicii religioase este mult mai mic decat serviciile in sine. L-au acuzat de vanzarea a circa 80 de icoane vechi si candelabre in Germania, dar si de alte actiuni neortodoxe.
"Esti naiv, nu vezi ca Dumnezeu e doar in predici? Restul se rezuma numai la bani"
Devenit inspector silvic la greco-catolici, Salajan a pus "tunurile" pe staretul Eftimie: "Hai si tu la noi, te fac administrator pe tot ce vezi aici. Trebuie sa dispara CF-urile (n.r. – Cartile Funciare), care ne incurca, dupa care primesti o masina ca lumea. Tu esti naiv, nu vezi ca Dumnezeu e doar in predici? Restul se rezuma numai la bani…".
Dupa ce a cerut prin justitie o ordonanta de interdictie de taiere a brazilor din teritoriul schitului, pana la definitivarea proceselor pe rol, parintele Eftimie a fost atentionat de Salajan: "Eu sunt plin de relatii si o sa te pun la punct!". In alte medii, proaspat-unitul pozeaza in victima, cu imaginea clasica de "noi, greco-catolicii, mereu persecutati, trebuie sa primim ce e al nostru" (presa locala, 2005-2006). Sursele noastre l-au identificat pe Salajan ca "inspector pe domeniul forestier si cadastru" al proprietatilor greco-catolice, functie inregistrata la secretariatul Episcopiei.
Dumitru Salajan: "Nu exista nici un conflict cu schitul Huta"
Contactat de noi, Dumitru Salajan a evitat orice confirmare a implicarii sale in istoriile relatate anterior: "Nu exista nici un conflict cu schitul Huta, noi am cerut ca, o data pe an, Prea Sfintitul nostru (n.r. – episcopul Virgil Bercea) sa slujeasca acolo, dar anul trecut, in octombrie, cand ne-am dus, am fost refuzati de parintele Eftimie. In rest, am cazut la pace, desi terenul lor e intabulat abuziv, totul e pe noi, avem acte. Eu sunt preot paroh, nu administrator silvic, nu stiu, nu cunosc, nu m-am ocupat de altceva. Nu vreau sa va vorbesc eronat".
PS Virgil Bercea: "Am certitudinea ca diferendul se va rezolva"
Episcopul Greco-catolic de Oradea, PS Virgil Bercea, s-a dovedit a fi extrem de rezervat in comentariile pe marginea diferendului cu schitul Huta: "stiu despre ce este vorba, l-am chemat pe parintele Eftimie sa stam de vorba si am certitudinea ca tot diferendul se va rezolva, cu siguranta, in folosul amandurora. Cat despre parintele Salajan, da, e preot la noi, dar se ocupa si cu treburi administrative…".
DIFERENTE
» Informatii contradictorii
Presa bihoreana a informat opinia publica despre incalcarile frecvente ale dreptului canonic: "Episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, a instrainat in folos propriu o parte din averea Episcopiei, sute de hectare de teren din Oradea, Salonta, Vadu Crisului si opt case din Beius. (…) Episcopia Greco-Catolica de Oradea, recent inaltata la rang de Arhiepiscopie, e cea mai bogata din tara" (Informatia de Vest, martie 2007).
In martie 2004, episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, ii scria lui Günter Verheugen, la Comisia Europeana din Bruxelles:
"Au trecut 14 ani de la caderea comunismului. Am constatat ca nu exista nici un interes din partea statului roman pentru a rezolva problema proprietatilor bisericii noastre. Biserica noastra este in continuare supusa presiunilor si discriminarilor. De la intimidari la violente si acte de injustitie, traim in permanenta presiune, impiedicati sa redobandim ce este al nostru… Este greu de imaginat ca, intr-un stat de drept, hotarari judecatoresti in favoarea noastra sunt ignorate, imposibil de aplicat si, sistematic, cauzele castigate de noi sunt redeschise in procese in care suntem defavorizati…"
Intamplarile din Bihor demonstreaza ce diferenta exista intre declaratiile-reclamatii pentru strainatate si realitatea din teren.
ISTORIC
» Trecutul se razbuna
O sursa care ne-a cerut sa-i protejam identitatea ne-a lamurit delicata geneza a actualelor conflicte:
"Episcopia Greco-Catolica de Oradea a devenit proprietar cadastral in Budureasa prin exproprierea unor sate in 1882 si prin "donatiuni fara acte" facute de Imparatul Iosif al II-lea. Dar statul Austro-Ungar daduse averea respectiva numai in uzul Bisericii Greco-catolice din Ardeal, nu si ca proprietate. Dupa formarea Romaniei Mari, problema s-a acutizat, prin semnarea in 1927 de catre Vasile Goldis a Concordatului cu Vaticanul, la insistentele Regelui, care dorea o impacare cu Sfantul Scaun. Legea Cultelor din 1928 a creat cultului catolic o situatie privilegiata. In 1932, statul a fost inlaturat ca proprietar pentru bunurile trecute in Cartea Funciara in nume catolic si greco-catolic. Constatand aberatiile rezultate, Onisifor Ghibu a determinat declansarea de procese pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor de sub administratia Romano-Catolica, pe seama statului roman, procesele fiind castigate. Vaticanul, periclitat in posesie, a facut presiuni asupra lui Carol al II-lea, aflat in dificultate, iar acesta, prin Decretul 688/3 martie 1940, a anulat unele temeiuri legale ale proceselor pornite de Ministerul Cultelor. Statul comunist a denuntat Concordatul la 17 iulie 1948 (Decret 151), impartind o parte din terenuri prin reforma agrara si trecand alta parte in patrimoniul statului."
