Presedintele Traian Basescu a semnat decretul de promulgare a legii de respingere a contestatei ordonante Gojdu, informeaza Administratia Prezidentiala intr-un comunicat remis NewsIn.
Potrivit Presedintiei, seful statului a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.183/2005 pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare "Gojdu", semnat la Bucuresti, la 20 octombrie 2005.
Ordonanta a fost respinsa de Senat la inceputul lunii martie, parlamentarii primind multumirile mitropolitului Ardealului, Laurentiu Streza, pentru decizia luata.
Criticii acestui acord au contestat faptul ca cele doua guverne au dorit sa se substituie fundatiei legal infiintate la Sibiu, in 1996, care a facut numeroase demersuri sa recupereze fondurile imense lasate mostenire statului roman de Emanoil Gojdu. Contestatarii sustineau ca ordonanta incalca dreptul la proprietate, la mostenire si la libertatea cultelor religioase de care ar trebui sa se bucure Fundatia "Emanoil Gojdu" din Sibiu.
Legislatia ungara nu are, in prezent, nici o prevedere cu privire la bunurile detinute de fundatiile private, ceea ce va face imposibila orice fel de recuperare a bunurilor lasate romanilor de Emanoil Gojdu.
Si legea privind asistenta inculpatilor a fost promulgata
Pe de alta parte, presedintele Traian Basescu a promulgat si initiativa legislativa care prevede ca aparatorul unui inculpat sa poata asista la toate actele de urmarire penala, nu doar cele care implica prezenta persoanei cercetate.
Camera Deputatilor, for decizional, a adoptat pe 26 februarie aceasta lege respinsa de Senat. Initiatorii propun ca articolul 172 din Codul de Procedura Penala sa aiba urmatorul continut: "in cursul urmaririi penale, aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala si poate formula cereri si depune memorii".
Deputatii PSD si-au justificat initiativa aratand ca avocatii puteau participa doar la actele de urmarire penala care implica audierea si prezenta persoanei cercetate. In acest context, aratau initiatorii, se incalca dreptul la aparare, iar organele de cercetare penala pot decide discretionar si abuziv in ce cazuri poate un avocat sa participe la actele de urmarire penala.
