Avocatul lui Gică Popescu, Petruţ Ciobanu, a precizat, marţi, că până în prezent nu a discutat cu fotbalistul dacă o să facă sau nu cerere de graţiere, relatează Mediafax.
„Niciodată n-am discutat cu el dacă să facă sau nu o cerere de graţiere”, a spus Ciobanu, care s-a declarat surprins de relatările din presă referitoare la intenţia lui Gică Popescu de a renunţa la graţiere, având în vedere că nu s-a luat nicio decizie în acest sens.
Ciobanu a explicat că până acum a avut o discuţie profesională cu Gheorghe Popescu în ceea ce priveşte procedurile judiciare de urmat după condamnare, ajungând împreună cu acesta la concluzia că până la redactarea hotărârii judecătoreşti să nu efectueze nici un demers. „Ar fi prematur”, a afirmat avocatul, arătând că după condamnare a convenit cu Gică Popescu să se prezinte la locul de detenţie, urmând ca orice altă decizie să fie luată de comun acord.
„Până acum nu am luat altă decizie”, a ţinut să precizeze avocatul.
Citeşte şi: Dragnea: Ca om aş susţine graţierea lui Gică Popescu, ca vicepremier, nu
În 4 martie, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv la închisoare cu executare pe toţi cei opt oameni din fotbal judecaţi în dosarul transferurilor, fostul fotbalist Gheorghe Popescu, la acel moment candidat la şefia Federaţiei Române de Fotbal, primind o condamnare de trei ani, o lună şi zece zile.
În favoarea graţierii lui Gică Popescu s-au pronunţat mai multe personalităţi, dar şi oameni politici, printre care Valeriu Zgonea, Crin Antonescu şi premierul Victor Ponta, în nume personal, existând şi o petiţie on-line în acest sens.
Citeşte şi: Graţierea lui Gică Popescu, influenţată de show-ul mediatic. Cât de realizabilă este?
Potrivit Legii 546/2002, graţierea este măsura de clemenţă luată de preşedintele României, ce constă în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanţă ori în comutarea acesteia în una mai uşoară. Graţierea individuală se acordă la cerere sau din oficiu, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Cererea de graţiere individuală se adresează preşedintelui şi poate fi făcută de persoana condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia sau de soţul persoanei condamnate, ascendenţii, descendenţii, fraţii, surorile ori copiii acestora, precum şi de aceleaşi rude ale soţului persoanei condamnate.
În vederea exercitării prerogativei de graţiere, preşedintele poate solicita avize consultative de la Ministerul Justiţiei, care este obligat să le înainteze în termen de 30 de zile de la data solicitării. De asemenea, atunci când consideră necesar, preşedintele României poate solicita informaţii organelor administraţiei publice locale, conducătorului locului de detenţie, organelor judecătoreşti şi ale parchetelor, organelor de poliţie şi altor instituţii publice, precum şi comandantului unităţii, pentru condamnaţii militari.
Citeşte şi: Burleanu: Nu voi semna petiţia de graţiere a lui Popescu
