Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul noii Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului care vrea să amâne din nou plata drepturilor salariale câştigate în instanţe, a anunţat marţi preşedintele CSM, Florica Bejinaru, într-o declaraţie de presă preluată de Agerpres.
”Plata acestor sume a fost aprobată prin Legea bugetului de stat pentru anul în curs, astfel încât justificarea ”imposibilităţii menţinerii echilibrelor bugetare” şi ”a nerespectării angajamentelor interne şi internaţionale asumate de guvernul României” şi a lipsei fondurilor ”reprezintă argumente lipsite de sustenabilitate invocate şi în precedentele acte normative prin care s-au eşalonat aceste plăţi şi care tind a deveni laitmotiv pentru executiv”, a afirmat Bejinaru.
Judecătoarea a spus că sistemul judiciar, alături de CSM, înţelege dificultăţile financiare prin care trece ţara, precum şi suportul moral şi financiar pe care trebuie să-l acorde pentru surmontarea acestora. Ea a arătat că, de aceea, CSM lucrează în prezent la realizarea unor măsuri concrete şi ferme de raţionalizare a cheltuielilor şi eficientizare a activităţii, care vor fi făcute publice de îndată ce documentul va fi aprobat de plen.
”Cu toate acestea, statul trebuie să-şi achite datoriile pe care le are faţă de cetăţeni, în contextul în care obligaţiile faţă de stat sunt onorate de către aceştia prin plata taxelor şi impozitelor. Amânarea achitării drepturilor salariale restante determină creşterea în mod exponenţial a sumelor ce trebuie reactualizate şi achitate integral, efortul bugetar fiind mult mai mare decât în situaţia onorării la termen a acestor datorii. Sub alt aspect, drepturile personalului din sistemul judiciar trebuie tratate similar celor ale altor categorii sociale, care au încasat aceste sume în mod nediscriminatoriu de la statul român”, a subliniat şeful CSM.
Florica Bejinaru spune că, deşi există riscul major al condamnării statului român la CEDO, statul omite obligaţiile financiare la care va fi condamnat şi care vor trebui suportate tot de la bugetul de stat.
”Nu în ultimul rând, există riscul ca astfel de iniţiative legislative să determine creşterea numărului proceselor pe rolul instanţelor româneşti, subdimensionate în raport cu numărul mare de pensionări cu care se confruntă sistemul judiciar în ultimii ani”, a spus Bejinaru.
Preşedintele CSM a mai arătat că, în mod constant, Consiliul şi sistemul judiciar a susţinut faptul că există posibilitatea autofinanţării justiţiei prin trecerea în bugetul instanţelor a taxelor judiciare de timbru, a timbrului judiciar, a cheltuielilor judiciare în procesele penale, a amenzilor penale şi a amenzilor judiciare, a sumelor rezultate din valorificarea bunurilor confiscate în procesele penale, precum şi a celor obţinute din închirierea spaţiilor în sediile instanţelor şi parchetelor.
Ea a spus că bugetul de stat a încasat, în 2008, 91,30 milioane de lei – reprezentând taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru şi că bugetele locale aveau, în octombrie 2009, restanţe necolectate în valoare de 69,40 milioane lei.
Potrivit şefului CSM, Consiliul consideră că sumele provenite din colectarea taxelor judiciare de timbru trebuie să fie transferate de la bugetele locale la instanţele de judecată, fapt care se poate realiza doar prin modificări legislative.
”Nici până în prezent Executivul nu a adus argumente de ordin raţional, care să justifice preluarea acestor sume de către consiliile locale, în detrimentul dreptului pe care cetăţeanul plătitor de taxe îl are de a beneficia de un serviciu public operativ şi independent financiar”, a mai spus ea.
În şedinţă de plen de marţi, CSM a avizat negativ proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea OUG 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
Printre argumentele CSM se află faptul că adoptarea unor acte normative succesive prin care este eşalonată plata drepturilor salariale, prin hotărâri judecătoreşti ce constituie titluri executorii, constituie o încălcare a dreptului de acces la justiţie al titularilor acestor titluri executorii.
De asemenea, CSM susţine că este încălcată flagrant cerinţa executării hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii într-un interval rezonabil, dată fiind perioada de timp scursă de la data naşterii drepturilor prin acte normative nepuse în executare de stat cu bună credinţă.
Un alt argument invocat de CSM este legat de amânarea repetată a executării unei hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, care este de natură să înfrângă cerinţa predictibilităţii legii, constant ilustrată în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Totodată, CSM a arătat că, prin amânarea succesivă a executării hotărârilor judecătoreşti, Executivul nesocoteşte principiul consacrat de art. 156 din Codul Muncii, potrivit căruia ”salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor”.
Avizul şi observaţiile Comisiei Juridice vor fi transmise MFP, iniţiatorului acestui proiect.
