Vineri intra pe ecranele romanesti filmul de animatie "Aventurile lui Piccolo si Saxo"/ "Piccolo, Saxo et compagnie", primul lungmetraj de animatie in trei dimensiuni produs in Romania. Dacodac, producatorul romanesc al filmului, este cel mai bine utilat studio de animatie in 3D din Europa de Est, insa drumul spre productia de lungmetraj in 3D e dificil atat din cauza finantarii, cat si din cea a concurentei studiourilor ieftine si tot mai performante din China si India.
"In general, serialele sunt finantate partial de canalele de televiziune. Aceasta e practica in tarile europene, mai putin in Romania", spune Camelia Nicolae, managerul firmei Dacodac. Infiintata in 1992, firma a debutat cu seriale in 2D, iar la ultimul concurs CNC a reusit sa obtina finantare pentru al doilea lungmetraj in 3D dupa "Aventurile lui Piccolo si Saxo", "Jasper, calatorie la capatul pamantului", care va fi o coproductie cu Franta si Germania. "Deja suntem cunoscuti la festivalurile de animatie din lume, calitatea ne e recunoscuta pe piata, dar problema e sa gasesti finantare pentru lungmetraj. Preturile de cost sunt foarte mari. E greu sa faci un pilot si o poveste si sa convingi ca filmul va avea succes. Mai e si concurenta studiourilor din China si India, care si ele se dezvolta si lucreaza la preturi mici." Dacodac a inceput cu animatie in doua dimensiuni si a trecut la 3D din pricina concurentei studiourilor din China si India, dar si datorita faptului ca piata lucreaza tot mai mult cu 3D. "2D e pasiunea mea de-o viata si toti cei care facem animatie de ani de zile nu concepem ca n-o sa mai existe 2D, dar animatia in trei dimensiuni, e adevarat, este viitorul", continua Camelia Nicolae.
Noi tot 2D vedem la televizor, dar posibilitatile 3D sunt nelimitate
Dar care este diferenta dintre animatia in doua si cea in trei dimensiuni? "La 3D tot ce inseamna caractere si elemente componente se modeleaza, se concretizeaza cu ajutorul softurilor MAYA (noi lucram pe MAYA) in trei dimensiuni. E adevarat ca la televizor vedem doua, dar faptul ca sunt create in trei dimensiuni iti da posibilitatea ca la filmarea reala sa te poti misca cu o camera in jurul caracterului, lucru care in 2D era imposibil. Singurele miscari posibile in 2D erau travelingurile, zoom-urile si travelingurile laterale. Dar in 3D ai mult mai multe posibilitati. Totul se lucreaza pe calculator, dar preproductia (desenarea caracterelor etc.) se face tot cu creionul pe hartie." Dacodac dispune de echipamente de ultima generatie Hewlett Packard, precum si de un render farm la fel de performant, format din 150 de masini biprocesor. Productia la "Aventurile lui Piccolo si Saxo" a durat doi ani (durata medie a productiei unui lungmetraj in 3D e de 18 luni) si a implicat 90 de persoane, toate angajate la Dacodac. Filmul a costat 7 milioane de euro, iar pre- si postproductia s-au facut in Franta.
Multe studiouri dau faliment in momentul calculului
Cooptarea studioului bucurestean a venit dupa o colaborare indelungata cu unul dintre cele mai cunoscute studiouri europene, Millimages din Franta, desfasurata in special pentru seriale. Camelia Nicolae: "Ne-am avantat cu acest lungmetraj intr-o aventura nemaipomenita, intr-o perioada cand in Europa multe lungmetraje in 3D s-au oprit la render. Renderul este calculul imaginilor finale. Cand construiesti imaginile, daca nu esti atent ca ele sa nu fie foarte complexe (grele, spunem noi) si vrei sa faci compozitia (sa adaugi efecte speciale etc.), aceasta imagine poate fi calculata si intr-o ora jumate-doua. Un singur frame! Dureaza atat de mult – si costa! – incat unele firme au dat faliment din cauza asta." Acesta e "dezavantajul" 3D-ului, care iti da atatea posibilitati incat, cum spune managerul Dacodac, "iti vine sa faci orice nebunie". Solutia este ca lucrurile sa fie cantarite bine in preproductie. Acest lucru s-a intamplat cu "Aventurile lui Piccolo si Saxo", care a si iesit, avand si o imagine frumoasa, dupa cum considera Camelia Nicolae. Dupa premiera franceza, filmul a intrat pe 13 si 14 februarie in Germania, respectiv Belgia, avand premiera si in Statele Unite. Aflat in Belgia, criticul de film Irina Nistor a vrut sa-l vada la Bruxelles si n-a mai prins bilete. La noi, mall-urile bucurestene nu-l primesc din pricina experientelor nefericite cu filmele Pixar, care n-au avut public.
