Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere speră ca porțiunea de 3,3 km de la intrarea în Capitală a Autostrăzii București-Ploiești să fie circulabilă până la finele anului.
Legătura cu Capitala a Autostrăzii București-Ploiești, așteptată de ani buni și care acum se oprește în Șoseaua de Centură, ar putea rata obiectivul de a deveni circulabilă până la finele acestui an.
Cuiul lui Pepelea este pasajul suprateran peste calea ferată București-Constanța. „La pasajul peste calea ferată, estimasem inițial că va începe construcția în luna mai a acestui an, însă a pornit abia la începutul lunii iulie. La pasaj am ceva emoții”, a declarat -pentru „România liberă” directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Ștefan Ioniță.
În rest, lucrările pe această porțiune din A3 au ajuns la stadiul de turnare a asfaltului, însă nici aici nu lipsesc problemele. „Am trimis o echipă de control, care a constatat că nu era o mobilizare corespunzătoare pe șantier. Întrebat, subcontractorul a susținut că nu are de unde lua beton. E ciudat, în condițiile în care în zona de nord a Bucureștiului sunt foarte multe stații de betoane. Ghinionul lor e că sunt aproape și că îi putem verifica de câte ori vrem”, a mai afirmat Ștefan Ioniță.
În ciuda acestor probleme, directorul CNAIR rămâne optimist și speră în continuare ca pe acest tronson de autostradă să se poată circula până la 31 decembrie, chiar dacă vor mai rămâne de executat unele lucrări, cum ar fi marcajele rutiere sau parapeții. „Dacă există o mobilizare corespunzătoare a constructorului, nu cum a fost la început, se poate recupera întârzierea. Se lucrează și noaptea”, a precizat șeful companiei.
Ministerul Transporturilor a trecut peste Primăria Voluntari
Proiectul a fost deblocat, după ce Primăria Voluntari refuzase să aprobe Planul de Urbanism Zonal (PUZ). Într-un final, după modificarea legislației, autorizația de construcție a fost emisă de Ministerul Transporturilor, fără PUZ de la Primăria Voluntari, iar lucrările au putut fi reluate.
Dar problemele nu au încetat să apară. Pe traseul acestui tronson de -autostradă constructorii au mai dat și peste o fostă groapă de gunoi, ceea ce a impus găsirea rapidă a unei soluții pentru rezolvarea situației.
CNADNR, precursoarea CNAIR, a semnat în decembrie 2015 contractul pentru construcţia a 3,3 kilometri din Autostrada Bucureşti-Ploieşti cu asocierea eleno-română Aktor-EuroConstruct Trading 98, cu o valoare totală de 129,18 milioane de lei, fără TVA, finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat. -Aceasta după ce, anterior, compania de drumuri reziliase contractul cu italienii de la Pizzarotti.
Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în luna februarie a anului 2016, iar termenul de finalizare iniţial era noiembrie 2017. Tronsonul de autostradă în cauză este unul cu trei benzi pe sens şi prevede şi realizarea a două pasaje, unul peste Strada Popasului şi altul peste calea ferată Bucureşti-Constanța. Proiectul vizează şi amenajarea unor noduri rutiere la Strada Popasului şi în zona Gherghiței-Petricani.
Autostrada București–Ploiești are un trafic auto nesemnificativ în comparație cu DN1. În plus, intrarea în Capitală, chiar și după finalizare, se va face printr-una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului, zona de clădiri de birouri Pipera.
Legătura cu Aeroportul Otopeni, incertă
Un mare minus al Auto-străzii București-Ploiești, dincolo de faptul că deocamdată nu intră în Capitală, este reprezentat de faptul că nu există nicio bretea de legătură cu Aeroportul Henri Coandă Otopeni.
În toamna anului trecut, CNAIR, condusă la acea vreme de -Cătălin Homor, a scos la licitație studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru realizarea unui drum expres de legătură între Aeroportul Otopeni şi Autostrada Bucureşti-Ploieşti.
Acum, cu noul director Ștefan Ioniță, viziunea s-a schimbat. „Este în curs de derulare -procedura pentru studiul de fezabilitate. Sper ca până la finele anului contractul să fie atribuit. Trebuie să vedem cum este mai eficient în funcție de noul terminal care se intenționează a se construi la Otopeni. Drumul de legătură va face -legătura ori cu A3, ori cu -Șoseaua de Centură”, a mai spus Ștefan Ioniță.
El a precizat că la începutul lui 2019 ar trebui să avem un studiu de fezabilitate finalizat și apoi să înceapă procedura de proiectare și execuție. „Mai mult de 14-15 luni nu ar trebui să dureze lucrările de construcții propriu-zise”, a declarat șeful CNAIR, Ștefan Ioniță.
Trafic nesemnificativ pe șase benzi
Potrivit datelor furnizate anul trecut de CNADNR la solicitarea „României libere”, pe Autostrada Bucureşti-Ploieşti, singura din România cu trei benzi pe sens, se înregistrează un trafic mediu nesemnificativ, de doar 14.200 de maşini pe zi.
Spre comparaţie, porțiunea de trei kilometri și jumătate din DN 1 cuprinsă între Șoseaua de Centură a Municipiului București și orașul Otopeni este tranzitată în medie de peste 65.000 de autovehicule pe zi. De altfel, acest segment de şosea este şi cel mai aglomerat drum naţional din România.
