Străzile centrale ale Atenei au fost invadate în ultimele săptămâni de câteva sute de cerşetori români care au părăsit Roma după ce autorităţile italiene au devenit intolerante cu ei în urma cazului Mailat.
Potrivit şefului secţiei consulare a Ambasadei României la Atena, Nicolae Anton, cerşetorii români şi-au împărţit străzile din zona centrală de la poalele Acropolei cu cerşetorii locali sau cei pakistanezi, indieni şi africani.
Majoritatea au legături cu două clanuri de romi din zona Sibiului şi apelează la mila trecătorilor invocând poveştile tragice ale familiilor lor, scrise frumos în limba greacă pe cartoane, ori prestând diverse jonglerii şi alte numere 'artistice'.
Câştigul fiecăruia variază între 100 şi 150 de euro pe zi, fiind chiar mai mare în aceste zile dinaintea Crăciunului sau în alte zile de sărbători religioase.
'Până în prezent poliţia greacă nu s-a arătat deranjată din cauza lor', a spus consulul Nicolae Anton, arătând că grecii sunt în mod tradiţional toleranţi cu cerşetorii, aceasta fiind o trăsătură caracteristică pentru societăţile ortodoxe.
Oficialul român a arătat că urmăreşte cu mare atenţie prezenţa tot mai crescândă a acestora şi este în contact permanent cu poliţia din Atena pentru că nu doreşte să fie afectată percepţia grecilor despre emigranţii români.
El arătat că şi-ar dori să îi vadă plecaţi din oraş, personalul secţiei consulare de la Atena fiind oricum foarte ocupat cu numeroasele probleme ale românilor veniţi în Grecia ca turişti sau muncitori ilegali.
'Românii sunt văzuţi foarte bine în Grecia, sunt percepuţi ca oameni cinstiţi şi harnici care muncesc din greu pentru o viaţă mai bună', a adăugat Nicolae Anton.
Conform datelor oficiale, românii sunt ca număr a patra comunitate de străini din Grecia, după albanezi, bulgari şi ucraineni. Aproximativ 16.000 dintre ei lucrează cu contracte legale, însă consulul Nicolae Anton estimează că mai sunt câteva zeci de mii veniţi să muncească 'la negru' mai ales în construcţii şi la cules de măsline şi portocale.
