Prin internari repetate si zeci de boli consemnate, de regula, de aceiasi doctori, fostul colonel de Militie, Tudor Stanica, condamnat pentru implicarea in omorarea lui Gheorghe Ursu, a obtinut de opt ori intreruperea executarii pedepsei, timp in care complicele Mihail Creanga a fost eliberat deja – relateaza agentia NewsIn.
Daca la inceput, judecatorii Curtii de Apel Bucuresti il lasau liber cate trei, patru sau sase luni, din octombrie 2006, Tudor Stanica face inchisoare de acasa si se prezinta o data pe an, la instanta, pentru o noua intrerupere, la recomandarea unei comisii de medici a Institutului National de Medicina Legala (INML). Bolile de care sufera fostul militian sunt dintre cele mai grave, acesta suferind de cancer de ani buni. Curios este insa faptul ca, potrivit actelor medicale de la dosar, la data de 11 octombrie 2007, Stanica avea 176 centimetri si 87 de kilograme, iar un an mai tarziu, la aceeasi inaltime, avea 92 de kilograme. Din condamnarea de 10 ani de inchisoare, Tudor Stanica a stat inchis doar un an si doua luni, ulterior, fiind eliberat pe motive medicale.
Potrivit penultimei cereri de intrerupere a pedepsei adresata instantei, pacientul Stanica, in varsta de 69 de ani, sufera de "tumoare vezicala Pt1G2 si tumoare uretra prostatica Pt1G2, operate endoscopic, polichimiotratate, bifiditate pieloureterala stanga, determinari secundare hepatice", se arata in cererea de intrerupere a pedepsei. Adica acelasi diagnostic pus in 2004, cand i-a fost intrerupta prima oara pedeapsa din motive medicale. Atunci, fostul militian ar fi facut si sase serii de chimioterapie, care apar, ulterior, in toate adeverintele medicale eliberate pe numele sau.
La psihiatrie, pe motiv de insomnii mixte si diminuarea apetitului alimentar
Tehnica lui Tudor Stanica de a scapa de inchisoare este simpla: se interneaza de cateva ori pe an la psihiatrie si intr-o sectie de oncologie. Potrivit actelor depuse la dosar, fostul militian s-a internat 5 zile, in iulie 2007, la Spitalul Fundeni apoi la Spitalul de urgenta "Sf. Ioan". Biletul de iesire din spital semnat de dr. Lorena Harbuz arata ca Stanica sufera de neoplasm vezical operat endoscopic (in 2004), a fost tratat citostatic, ca are metastaze hepatice si posibil pulmonare, chist renal, sudera de tulburare nevrotica depresiva, este subponderal, stare generala alterata si tegumente palide.
Pentru a impresiona instanta, Stanica merge si la psihiatru, deoarece sufera de "insomnii mixte si diminuarea apetitului alimentar",asa cum se arata in motivele prezentarii la spital in luna martie 2007. Fostul colonel arata ca "am avut pierderi de memorie, nu am recunoscut copiii, am ganduri negre, stare proasta, iritabilitate, insomnii mixte etc", potrivit actelor de la dosar. Un medic de la Spitalul clinic de psihiatrie "Prof. Dr. Alex. Obregia" arata ca asasinul moral a disidentului Gheorghe Ursu nu prea are chef de vorba si concluzioneaza: "relatarea este insotita de dispozitie depresiva si preocupari pentru aspectele negative ale existentei".
In urma unei expertize cerute de judecatori pentru a stabili daca cel condamnat poate sta in inchisoare, un alt medic, de data acesta de la Institutul National de Medicina Legala, arata urmatoarele: "nu poate numara corect, invers, de la 100, din 7 in 7, nu-si recunoaste greselile de calcul", "cuvantul lume il spune invers, emul", "denumeste unele obiecte prin functia lor (ex. breloc-de tinut cheile; ceas-mecanism)", "idei si gesturi suicidare. Afirmativ nu s-a sinucis pentru a proteja familia", arata in insemnarile sale, dr. Gabriela Costea, medic primar psihiatric. Presedintele comisiei de medici care a recomandat instantei ca Tudor Stanica sa nu stea la inchisoare pentru urmatorul an a fost medicul Valentin Iftenie, de la INML.
Totusi, in aceste conditii, Tudor Stanica a acordat, pe 3 iulie 2007, un amplu interviu ziarului "Cotidianul", fara lasa sa se inteleaga ca ar avea probleme psihice.
O noua internare si aceeasi "dispozitie depresiva severa" si "scaderea placerii"
In septembrie 2008, Stanica face o noua cerere la Curtea de Apel Bucuresti pentru intreruperea pedepsei la care a fost condamnat, in anul 2003, pentru instigare la omor calificat. Aduce dovezi ca este bolnav, un bilet de iesire din spital, din care rezulta ca a stat internat 11 zile la psihiatrie. O "informare" scrisa de mana si parafata dr. Laurentia Minea, medic curant, arata ca "pacientul dv. Tudor Stanica este in tratament la IOB cu FO 54741/2005". La recomandari, medicul Minea scrie: "continua tratament citostatic pe perioada nedeterminata si ramane in urmarire pentru tratament oncologic", hartia respectiva fiind datata 2 noiembrie 2008, in conditiile in care Stanica nu a mai facut citostatice din 2004.
La o alta examinare psihologica din august 2008 de la INML, la rubrica motivele prezentarii este trecut urmatorul motiv: "dispozitie depresiva severa, scaderea marcanta a interesului si a placerii".
Concluziile noului raport de expertiza legala, completat la data de 14 noiembrie 2008 enumera bolile lui Stanica: tulburare cognitiva organica mediu severa, disfunctie cerebrala lezionala, tulburare afectiva depresiva, hipertensiune arteriala, accident vascular cerebral ischemic tranzitor, neoplasm de vezica urinara si prostatica, presedintele comisiei de medici de la INML fiind acelasi dr. Valentin Iftenie.
Andrei Ursu a facut plangere penala impotriva medicului Iftene
Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei, a declarat, pentru NewsIn, ca nu intelege cum acest medic este, in continuare, desemnat de INML pentru a face expertize medicale "ucigasului moral" al tatalui sau, in conditiile in care a facut plangere penala impotriva sa, plangere care a stat ani intregi prin fisetele unor politisti, dosarul fiind inchis de procurorii Parchetului General. Potrivit lui Andrei Ursu, Iftenie a redactat un preraport medical unde s-a antepronuntat pentru eliberarea lui Stanica, fara nicio baza legala. Cu cinci luni inainte de a se emite un document oficial din partea INML, in mai 2005, medicul amintit a facut din proprie initiativa un raport favorabil fostului colonel, fara a fi solicitat de instanta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cererea de revizuire a condamnarii depusa de Stanica. " De remarcat este si faptul ca bolile si eliberarile lui Stanica din ultimii 2 ani au fost pe baze psihiatrice. Se pare ca a renuntat la diagnosticul grav de cancer – poate si pentru ca, daca ar fi fost sa fie crezute certificatele respective metastaze multiple la ficat, plamani, osoase ar fi trebuit sa fi murit demult", a declarat, pentru NewsIn, Andrei Ursu.
Complicii lui Stanica au fost eliberati
In acelasi timp, colegul lui Stanica, condamnat pentru aceleasi fapte, a iesit deja din inchisoare. "Creanga Mihai a fost eliberat conditionat din penitenciarul Rahova la data de 7 mai 2008", a declarat pentru NewsIn, directorul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Ioan Bala. Creanga a fost adjunct al arestului Militiei de pe Calea Rahovei si a iesit din inchisoare dupa nici cinci ani de detentie.
In luna mai 2008, Marian Clita, cel care l-a omorat in bataie pe disidentul Gheorghe Ursu in urma cu 23 de ani, a fost eliberat conditionat pentru buna purtare. Cererea de eliberare conditionata a lui Clita a fost admisa de judecatori la data de 14 mai 2008.
Ursu a murit in urma batailor primite
La data de 10 octombrie 2003, instanta suprema a decis condamnarea la cate 20 de ani de inchisoare a coloneilor in rezerva Tudor Stanica si Mihail Creanga, pentru instigare la omor calificat. In acelasi timp, pedeapsa a fost gratiata la jumatate in urma unui decret emis in 1988. Potrivit procurorilor, in noiembrie 1985, Tudor Stanica si Mihail Creanga au cerut si determinat un detinut de drept comun, Marian Clita, "sa exercite acte de violenta" impotriva inginerului Gheorghe Ursu, disident comunist, care fusese incarcerat in aceeasi camera de arest. Cei doi ofiteri au luat o serie de masuri care au condus la exterminarea fizica a lui Gheorghe Ursu, prin izolarea disidentului intr-o celula in care erau detinuti deosebit de periculosi. In urma batailor primite, Ursu a murit in celula din arestul Militiei. In prima instanta s-a declarat ca disidentul a murit din motive naturale, insa, dupa 1989, martorii au sustinut ca Gheorghe Ursu a decedat din cauza unei peritonite.
In anii '70 si la inceputul anilor '80, inginerul Gheorghe Ursu a scris postului de radio "Europa Libera", iar scrisorile sale au fost citite pe post. In una dintre acestea, Gheorghe Ursu il acuza pe Ceausescu de crima, pentru modul in care a sistat lucrarile de consolidare a blocurilor avariate de cutremurul din 1977. Astfel, a devenit "obiectiv" pentru Securitate si a avut numele de cod "Calatorul".
Gheorghe Ursu a fost arestat, la 21 septembrie 1985, sub pretextul detinerii de valuta, fapta considerata de comunisti "operatiune cu mijloace de plata straine". Ursu a fost incarcerat in arestul Directiei Cercetari Penale a Inspectoratului General al Militiei din Bucuresti, aflat in aceeasi cladire cu Directia Cercetari Penale a Securitatii. Potrivit martorilor, Gheorghe Ursu a fost scos "la ancheta" de ofiteri de Securitate si a fost "batut cu salbaticie".
Dupa ce a fost interogat, in special in legatura cu un jurnal al sau in care critica regimul comunist, iar Securitatea nu a obtinut de la el date despre prietenii lui, Gheorghe Ursu a fost mutat, la ordinul sefului Directiei Cercetari Penale a Militiei, colonelul Tudor Stanica si a colonelului Mihail Creanga, intr-o celula cu doi infractori de drept comun, informatori si tortionari ai militiei, Marian Clita si Radu Gheorghe. Potrivit mai multor marturii, consemnate in anchetele ulterioare si citate de site-ul Fundatiei ce poarta numele disidentului, acestia au avut misiunea sa-l tortureze pe Ursu pana la ucidere.
Gheorghe Ursu a murit la 17 noiembrie 1985. Familia a fost anuntata la doua zile dupa deces. La spital, familia a primit hainele victimei, pline de sange inchegat si o camasa rupta fasii pe spate.
Inhumare pe baza unor documente secrete
Familiei nu i-a fost comunicata, insa, cauza mortii, iar inhumarea s-a produs in baza unor documente secrete. La Jilava, nici un medic nu a fost lasat sa vorbeasca cu familia, care a aflat insa de la Institutul de Medicina Legala ca inginerul Ursu avea toate organele "facute praf".
Dupa Revolutia din decembrie 1989, Georgeta Berdan, sora lui Gheorghe Ursu, s-a adresat noilor autoritati si a cerut elucidarea imprejurarilor legate de moartea inginerului in beciurile Securitatii in toamna lui 1985.
Procurorii militari au inceput o ancheta, iar pe 22 noiembrie 2000, prin rechizitoriul Parchetului Militar de pe langa Curtea Suprema de Justitie, fostii ofiteri de militie Tudor Stanica si Creanga Mihail si fostul subofiter Burcea Stefan au fost trimisi in judecata pentru infractiunile de instigare la omor deosebit de grav, respectiv complicitate la omor deosebit de grav, savarsite impotriva lui Gheorghe Ursu.
Dupa multe tergiversari, procesul a inceput in ianuarie 2002.
Pe 14 iulie 2003, Curtea de Apel Bucuresti a emis pe numele celor doi ofiteri de militie, Tudor Stanica si Mihail Creanga, mandate de arestare preventiva. Au fost condamnati, in lipsa, la cate 20 de ani de inchisoare. Cei doi disparusera de la domiciliu, insa s-au predat dupa trei luni, beneficiind de injumatatirea pedepselor, in baza unui decret ramas de pe vremea lui Nicolae Ceausescu din 1988, privind amnistierea si gratierea.
Instanta, care l-a condamnat definitiv pe Clita pentru uciderea disidentului, a retinut ca, in noiembrie 1985, Tudor Stanica si Mihail Creanga l-au determinat pe Clita, un detinut de drept comun, deosebit de periculos, "sa exercite acte de violenta" impotriva inginerului Ursu, care fusese incarcerat in aceeasi camera de arest. Cei doi ofiteri au luat mai multe masuri ce au avut ca rezultat exterminarea fizica a lui Gheorghe Ursu, prin izolarea, in celula in care se aflau Marian Clita si Gheorghe Radu, ambii recidivisti si cunoscuti ca avand un comportament violent.
