La baza Santo Stefano erau stocate 400 de rachete şi multe alte materiale de război. Dispariţia lor recentă şi destinaţia finală rămân un mister, media italiană evocând diverse scenarii.
Publicaţia Corriere della Sera a relatat despre misterul celor 400 de rachete dispărute din Maddalena (Sardinia) împreună cu un întreg arsenal. Rachete, obuze antitanc, katiuşe, AK-47, muniţie. Toate erau stocate în tunelele-bunker ale Marinei militare ale bazei de pe Insula Santo Stefano din Arhipelagul Maddalena. Un arsenal provenit din ex-URSS cu destinaţia zonei Balcanilor, aflată în război în 1994. Armele au fost interceptate la bordul unei nave în Canalul Otranto şi sechestrate. A fost o operaţiune NATO executată de două fregate – una italiană alta franceză. În urma unor discuţii la nivel internaţional, s-a decis ca armele să fie distruse şi ordinul a venit prin tribunalul din Torino. Acum două luni, patru containere cu arme au fost luate din bunker, debarcate în Lazio şi încărcate în camioane. După care totul a dispărut în cea mai profundă ceaţă.
Nu se ştie nimic despre vreun transfer de arme de pe coasta sardă peste Marea Tireniană, dar se ştie că au dispărut patru containere cu 400 rachete Fagot sol-aer, obuze antitanc, 5.000 katiuşe, 30.000 automate Kalaşnikov şi 32 milioane de proiectile pentru AK-47.
Anchetă blocată
Magistratura din Tempio a declanşat o anchetă încercând să elucideze misterul, dar, pe fondul speculaţiilor în presă privind posibilitatea livrării în secret a armelor dispărute insurgenţilor din Libia, Guvernul Berlusconi a invocat secretul de stat şi a blocat totul.
Corriere della Sera relatează că procuratura din Tempio a aflat că armele au fost duse pe peninsulă cu nave de linie, cu sute de pasageri la bord. Cu un pachebot al companiei Saremar, din Maddalena la Palau şi din Olbia, cu un pachebot al companiei Tirrenia (600 pasageri la bord) în Civitavecchia.
Problema este că în mod oficial aceste arme dispărute „nu există” şi oricine putea să profite. O parte a armamentului era de primă calitate, altă parte, donată de americani fostei Sismi, era învechită. Erau, de asemenea, şi arme aflate în custodia unor structuri ale serviciilor secrete italiene care, aşa cum scrie media din Italia, fac referire la vechiul dispozitiv „Gladio”.
Transportarea de arme şi muniţii pe nave civile, pline de pasageri pentru a menţine „acoperite” operaţiunile serviciilor secrete, nu reprezintă o noutate. Memoria duce la traficul din Portul Telamone sau la cazul mai dramatic şi sângeros al exploziei de pe „Moby Prince din Portul Livorno din iulie 1991, aminteşte media italiană.
Nepotul mareşalului Jukov
Maxi arsenalul aflat în centrul scandalului a fost confiscat în 1994, în timpul războiului din Balcani, în cadrul unui raid NATO în canalul Otranto contra traficanţilor internaţionali de arme. Operaţiunea a interceptat un trafic de arme organizat de o reţea de oameni de afaceri din ţări din Est. În luna martie a acelui an, Jadran Express, sub pavilion maltez, transporta arme spre Croaţia, iar impulsurile emise de o instalaţie satelitară au alertat o navă a patrulei italiene şi o corvetă britanică. Jadran Express a fost silit să ancoreze la Taranto şi la bord s-a descoperit impresio nanta încărcătură militară destinată beligeranţilor din Balcani. Totul de fabricaţie ex-sovietică. A fost arestat un rus, Alexander Borisovici Radhim Jukov, nimeni altul decât nepotul mareşalului care a comandat armata sovietică la Stalingrad în cel de-al doilea război mondial. La rândul său, oligarhul Alexander Jukov este unul dintre cei mai puternici oameni din actuala Rusie. .
Oligarh şi traficant
La finalul unui proces îndelungat, Jukov şi încă opt complici au fost absolviţi de acuzaţia de trafic de arme sub motivul unei deficienţe de jurisdicţie – s-a spus că cele două fregate, italiană şi franceză, nu ar fi avut dreptul să blochze cargoul în ape internaţionale. Dar, pe baza legii, încărcătura a fost stocată în bunkerele bazei de pe Insula Santo Stefano.
Afacerile lui Jukov au revenit în prim-plan mai târziu. În Piemonte, forţele antimafia au descoperit un enorm cerc de afaceri aparţinând unor firme-fantomă şi ancheta a dus la managerul ucrainean al Sintez şi Global Technology, holding al finanţei şi petrolului condus de Alexander Jukov.