Daca Patriarhia va decide sa organizeze un nou concurs pentru proiectul Catedralei Mantuirii Neamului care sa se potriveasca noului amplasament, lucrarile de construire ar putea incepe abia in primavara anului viitor. Arhitectii sunt de parere ca ar fi necesar un nou proiect pentru edificiul care va fi construit langa Palatul Parlamentului care sa se potriveasca si sa se incadreze bine in peisaj. Pana se va decide ce proiect va fi folosit pentru constructia respectiva, mai sunt cativa pasi de facut. Planul Urbanistic Zonal pentru Catedrala a fost finalizat de arhitecti, si urmeaza sa fie propus spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti la urmatoarea sedinta. Dupa aceea, urmeaza transferul terenului de la Parlament la Patriarhie si lansarea concursului pentru proiect.
Zona studiata la arhitecti pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) a fost de 113 hectare, dintre care numai 11 ha vor fi ocupate de ansamblul Catedralei. Constructii se vor putea ridica pe numai 6,96 hectare, printre acestea numarandu-se cladirea Catedralei, clopotnita, sediile administrative, asezamintele pentru credinciosi si pentru preoti etc. Arhitectii au aprobat o inaltime maxima de 144 metri pentru cladirea Catedralei, dar aceasta nu inseamna ca atat va avea la final. Este posibil, in functie de proiectul care va fi utilizat pentru construire, ca inaltimea sa fie mai mica, dupa cum a afirmat arhitectul Stefan Horia Stupcanu de la Directia de Urbanism si Amenajarea Teritoriului din Primaria Capitalei. „Avand in vedere ca este vorba despre o investitie la nivel national, ar fi bine sa nu se faca fara un concurs prealabil, cu un juriu international din care sa faca parte si arhitecti. In prezent exista un proiect, dar pentru un alt amplasament. Nu se poate pune orice oriunde”, a afirmat Horia Stupcanu. Asadar, abia dupa ce se va organiza un nou concurs sau Patriarhia va stabili proiectul care se va pune in aplicare vom sti cu exactitate cum va arata viitoarea Catedrala, ce dimeniuni va avea si cum va fi amplasata pe terenul de 11 hectare.
Arhitectii care au elaborat PUZ-ul au oferit trei variante de amplasare a constructiei principale si a celor secundare. Toate constructiile care vor fi ridicate in vecinatatea Catedralei nu vor avea mai mult de doua etaje pentru a nu lua fata edificiului principal. Chiar si cladirea Casei Poporului va fi depasita in inaltime de Catedrala, care va fi mai inalta cu peste 30 de metri fata de actualul sediu al Parlamentului. In PUZ sunt prevazute doua pozitii diferite pentru amplasarea clopotnitei: una la intrarea in piata Catedralei si alta in lateral dreapta, cum privesti spre Catedrala. In acest fel, spun arhitectii, sunt vizibile doua puncte de atractie (Catedrala si Clopotnita) pe fundalul estompat al Casei Poporului. PUZ-ul reglementeaza zona pe care se va construi, fara a se detalia in amanunt.
Cea mai mare biserica
Initiatorii proiectului si-au dorit sa fie cea mai mare dintre bisericile din Romania, iar autoritatile vor sa urmeze acest plan. Catedrala va fi vizibila din orice punct al orasului, solutia arhitecturala pentru acest edificiu urmand sa fie rezultatul unui concurs national pe aceasta tema. „Asa cum o vedem noi, constructia va fi mai inalta decat Casa Poporului, nu va fi acoperita de actualul sediu al Parlamentului, fiind vizibila din orice punct al Bucurestiului”, a precizat Adrian Bold, arhitectul-sef al Capitalei. Potrivit proiectantilor, amplasamentul identificat pentru Catedrala – respectiv curtea Casei Poporului, intre sediul Ministerului Apararii Nationale si Parlament – are o insemnatate aparte, reunind cele mai importante institutii ale statului intr-o acropola.
„Construirea Catedralei pe amplasamentul propus va da zonei o insemnatate aparte. Din punct de vedere urbanistic, obtinem o frumoasa alaturare a celor mai importante institutii ale statului, care formeaza un fel de acropola: Armata, Biserica si Parlamentul”, a spus arhitectul-sef Adrian Bold.
PUZ-ul a fost intocmit in aproape o luna de arhitectii Centrului de Cercetare Proiectare Expertiza si Consulting din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”. Prin definitie, PUZ-ul e un plan de modificare zonala a Planului Urbanistic General (PUG) al orasului.
Numele, dat in urma cu 86 de ani
Numele de Catedrala Mantuirii Neamului a fost dat in urma cu 86 de ani de catre regele Ferdinand intr-o scrisoare trimisa patriarhului Miron, in mai 1920. In scrisoare se spune ca „avand in vedere situatia ca Romania s-a intregit, ar fi bine sa se construiasca o biserica, o catedrala pentru tot neamul romanesc”.
In plus, potrivit istoricului Radu Ancuta, construirea Catedralei pe fostul deal al Arsenalului – actuala curte a Palatului Parlamentului – reprezinta „un fel de restitutio moral”, dupa pierderea pe care Biserica a avut-o in perioada 1982-1984, dupa demolarea mai multor biserici. „Zona mai era cunoscuta si ca Dealul Mihai Voda, pentru ca acolo a fost construita manastirea Mihai Voda si inca alte patru biserici. Din cinci constructii, trei au fost demolate intre 1982 si 1984. Amplasamentul de acum inseamna si o restitutie oarecum spirituala a pierderii suferite de Biserica in perioada '82-'84. Cumva, dupa mai bine de 20 de ani, reusim sa facem un restitutio macar moral pentru acea pierdere, prin amplasarea Catedralei Mantuirii Neamului”, a spus Radu Ancuta.
Construirea Catedralei pe fostul deal al Arsenalului a fost prima solutie gasita de Patriarhul Miron Cristea, in februarie 1929, intr-o discutie cu fostul primar al Bucurestilor, Dem. I. Dobrescu.
Dupa moartea regelui Ferdinand, in 1927, patriarhul a purtat discutii cu edilii orasului, privind amplasamentul Catedralei Mantuirii Neamului. Atunci au fost gasite trei solutii: Dealul Arsenalului, fostele Hale Unirii si actualul amplasament al Teatrului National si al Hotelului Intercontinental. Dealul Arsenalului si actualul amplasament al Teatrului National presupuneau, la vremea respectiva, un amplu proces de expropriere. Insa prima solutie si cea pe care s-a insistat a fost aceea de pe Dealul Arsenalului. „Este propunerea din 1929. Zona a fost pastrata non-edificandi, pana in 1985, cand Ceausescu a folosit zona pentru dezvoltarea administrativa a Bucurestiului, fiind cea mai sigura din punct de vedere seismic”, a mai spus arhitectul Adrian Bold. El a adaugat ca, „dupa ghinionul ca zona a fost demolata de comunisti, avem norocul astazi de a realiza proiectul propus in 1929″. Inca din 1929 s-a insistat pe acest proiect, care insa presupunea realizarea de noi strazi si investitii uriase, ce nu s-au putut realiza la vremea respectiva, din cauza crizei economice”, a precizat Bold.
Zgarie-nori, in planurile din 2001
In PUG-ul aprobat in 2001, pe terenul din spatele Casei Poporului era prevazut sa se inalte cartierul de zgarie-nori al Capitalei, conform solutiilor gasite la concursul de arhitectura „Bucuresti 2000”. Pe la mijlocul anilor '90, pe acelasi teren au pus ochii parlamentarii care vroiau sa-si construiasca acolo un hotel sau mici vile inconjurate cu terenuri de golf. Dupa ani de negocieri si schimbarea altor trei amplasamente, proiectul Catedrala Mantuirii Neamului si-a gasit locul, in 2005, pe cele 11 hectare din ceea ce candva a fost Dealul Arsenalului. Pe acest teren va fi construita Catedrala si asezamintele patriarhale, alaturi de un parc public. Fatada principala va avea vedere spre cartierul 13 Septembrie, constructia fiind vizibila chiar si de pe Dealul Mitropoliei. Solutia amplasamentului a avut in vedere si axa vizibilitatii dintre Dealul Mitropoliei si Catedrala, dupa cum au spus arhitectii.
Cei care vor proiecta Catedrala si anexele trebuie sa gaseasca solutii astfel incat impunatoarea cladire a Palatului Parlamentului sa nu domine edificiul ecumenic.
Noi artere de circulatie si parcari
Pe laturile Catedralei vor fi construite doua strazi noi, dintre care una se va numi Uranus si va desparti Casa Poporului de impozantul edificiu. Artera respectiva va porni de la Piata Victoriei, va continua pe Buzesti, Berzei, Hasdeu, cu iesire spre Calea Rahovei. O alta strada va uni Uranus de Izvor si va trece chiar pe langa Catedrala. In zona vor exista si spatii de parcare pentru masinile celor care vor lucra la Catedrala si pentru vizitatori. Ele nu au fost prevazute in PUZ, dar s-a stabilit ca 10% dintre ele vor fi la suprafata, iar restul in subteran. Avand in vedere ca edificiul va avea o capacitate de aproximativ 6000 de persoane, numarul minim de locuri de parcare care trebuie construite este de 1100.
Probleme cu sunetul
Catedrala va avea o lungime maxima de 100 de metri si o latime de cel mult 80 de metri. La asemenea dimensiuni vor fi probleme legate de sonorizare. Vocea preotului si a celor din cor nu se va putea auzi dintr-un capat in altul si va fi nevoie de o instalatie de sonorizare. Nu toti arhitectii sunt de acord cu marimile impresionante ale Catedralei. „Reprezentativitatea unui edificiu si transcendenta semnificatiei nu rezida in dimensiuni, ci in calitati”, dupa parerea arhitectului Horia Stupcanu.
Jos gardul
In studiul elaborat de arhitecti, gardul de piatra care inconjoara Palatul Parlamentului va trebui sa fie daramat, intreaga zona urmand sa fie supusa unei ample schimbari peisagistice. Gardul care inconjoara Parlamentul este considerat, de catre proiectanti, un produs al epocii comuniste, care „rupe” cladirea de restul orasului si nu neaparat din ratiuni de securitate, ci mai mult ca o dorinta a alesilor de a se separa de vulg.
