3.1 C
București
miercuri, 8 decembrie 2021
AcasăSpecialArdealul, rupt rutier de Moldova şi Muntenia

Ardealul, rupt rutier de Moldova şi Muntenia

 

Transportatorii acuză că prin menţinerea acestei situaţii Ministerul Transporturilor forţează traficul rutier să intre pe Valea Prahovei pentru a justifica realizarea autostrăzii Comarnic-Braşov.

Majoritatea drumurilor naţionale importante care leagă Moldova, dar şi Muntenia de Ardeal se găsesc în stare necorespunzătoare sau înregistrează restricţii de circulaţie care distorsionează artificial orice studii şi recensăminte ale traficului. Scopul final, spun câteva asociaţii ale transportatorilor, este de a fi lăsată impresia că cea mai avantajoasă rută de transport din punct de vedere economic peste Carpaţi este cea de pe Valea Prahovei. În urmă cu un an, Ministerul Transporturilor a desemnat câştigătoare a procedurii de concesiune pentru autostrada Comarnic-Braşov asocierea Vinci-Strabag-Aktor care însă nu a reuşit să facă rost de bani până acum în condiţiile licitate.

Sute de kilometri fără legătură între Moldova şi Ardeal

Pe câteva sute de kilometri cât măsoară graniţa regiunilor Moldova şi Ardeal nu există un drum corespunzător care să fie folosit de traficul greu de marfă.

Practic cine doreşte să circule între cele două regiuni cu un camion plin are de ales între două drumuri situate în nordul şi sudul Moldovei, spune Augustin Hagiu, consultant în transporturi rutiere.

„Este vorba de Suceava – Vatra Dornei, mai departe Bistriţa şi de legătura care se face prin Ploieşti pe DN1A (pe la Vălenii de Munte). Aceasta este ruta oferită ca alternativă la DN1 care şi în timpul săptămânii, în intervalul orar 6.00-22.00, are restricţii pentru traficul de 40 de tone“, spune el. Traficul ar putea fi preluat însă de două-trei drumuri peste Carpaţi care stau blocate „din cauza indolenţei şi lipsei de interes“.

Un prim drum care leagă Moldova de Transilvania, dar care stă distrus de ani de zile este DN11 (cu indicativ european E574, legătură dinspre Bacău). Din cauza unui pod banal care stă nereparat de ani de zile în zona Poiana Sărată tonajul camioanelor care pot trece pe acolo a fost limitat. „Dacă încerci să treci pe acolo îti poţi pierde carnetul, atestatul profesional, plus primeşti amenzi uriaşe“, spune consultantul.

„România liberă“ a descris situaţia absurdă în care se găseşte acest pod într-un articol apărut încă din data de 4 decembrie 2011 (articolul „Conducta care a rupt Moldova de Ardeal“). Un alt drum care ar putea lega Moldova de Transilvania, de data aceasta mai la sud, în zona Focşani, nu are nici el o istorie mai fericită.

Pentru repararea a aproximativ 100 de kilometri de drum naţional între Focşani şi Ojdula (DN 2D), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri naţionale a avut de plătit firmei Spedition UMB 170 milioane euro, inclusiv actele adiţionale.

Potrivit transportatorilor, lucrările au fost făcute pe mai puţin cinci kilometri de şosea fapt care face drumul impracticabil. „Mai există DN 2D care poate face legătură directă Focşani- Tg Secuiesc, dar pe care lipsesc 5 km asfalt.

Am străbate munţii fără să mai fie nevoie, după caz, să mergem la Suceava sau să ajungem la Ploieşti. Valea Şiriului, adică drumul naţional care face legătura Buzău-Braşov (DN10)
este şi acesta cu probleme, adică cu zone în care se surpă. Traficul este re­s­tricţionat azi pentru peste 7,5 tone“, spune Hagiu.

Nici drumurile dintre Muntenia şi Ardeal nu stau mai bine. „Valea Jiului se află în „lucrări“, vorba vine“, spune ironic transportatorul. Potrivit lui, la drum lucrează nu mai mult de câteva zeci de muncitori care vineri după-amiază pun lopeţile jos şi pleacă spre casele lor. „Au foarte mult timp la dispoziţie şi nu fac nimic (…) Nu se piate să reabilitezi astfel un drum din reţeaua europeană“, afirmă el. Alt coridor blocat este DN7, adică Valea Oltului, relaţie pe care se fac alte lucrări ce au dus la restricţia traficului greu.

Transportatorii acuză că toate aceste rute stau nereparate pentru ca traficul să fie dirijat prin zona Văii Prahovei. Astfel se creează impresia că este o relaţie foarte dorită pe care merită să fie construită o autostradă. “Este o bătaie de joc. Fluxurile de trafic de marfă, călători şi autoturisme sunt dirijate artificial spre aceste coridoare pe care ei impun construirea unei autostrăzi (în detrimentul Piteşti-Sibiu – n.red.).

Dacă fluxurile ar fi lăsate pe drumuri imaginea ar fi alta, iar acel calcul „ştiinţific“ ar fi fi arătat altfel, spune Hagiu. „Concluzia este simplă: Blocăm celelalte drumuri ca să arătăm Comisiei Europene că avem trafic pe Valea Prahovei. Nu este adevărat, nu există nici un fundament. Este doar o dorinţă ca să ne coste mai scump fără a face nimic până la urmă. Nu vrem să folosim bani europeni, ci bani de la bugetul de stat care să îi punem gaj pentru 30 de ani de acum înainte“, spune Ioan Lixandru, specialist în transporturi şi logistică.

Întrebaţi de situaţia drumurilor menţionate de transportatori, oficiali al CNADNR s-au eschivat de la un răspuns invocând „cauze complexe“, printre care şi „lipsa banilor“.

Cele mai citite

Ziua Constituției nepromulgate: circul și falsul Republicii

A fost circ la ședința solemnă a Camerei Deputaților și Senatului, de Ziua Constituției, ținută cu ocazia aniversării a 30 de ani de la...

Un bărbat din Arad, amendă pentru injurii aduse pe Facebook

Un bărbat din Arad a primit o amendă marți de 1.000 de lei de la jandarmi pentru injurii aduse pe rețeaua de socializare Facebook,...
Ultima oră
Pe aceeași temă