Soţia lui Dominique Strauss-Kahn, Anne Sinclair, care urma să se întâlnească miercuri cu acesta, la închisoarea Rikers, era, la plecarea sa către New York, „combativă şi abătută”, potrivit unor prieteni, citaţi de Le Monde, în ediţia electronică de miercuri, informează Mediafax.
Sinclair a sosit la New York luni după-amiază, împreună cu Anne Hommel, o prietenă a familiei, dar şi cunoscătoare a presei americane, angajată a echipei de patru comunicatori Euro-RSCG care-i oferă consiliere lui Dominique Strauss-Kahn de mai mulţi ani. După ce acesta a fost acuzat de tentativă de viol, sâmbătă seara, Sinclair s-a refugiat la prieteni, la Paris, pentru a scăpa de jurnaliştii instalaţi în faţa apartamentului cuplului, în Place des Vosges. Ea şi-a exprimat scepticismul faţă de acuzaţii atât în faţa prietenilor, cât şi a presei.
Aflată de atunci în legătură cu Benjamin Brafman şi William Taylor, avocaţii americani ai soţului său, ea a făcut totul pentru a-i facilita apărarea şi a încerca să evite încarcerearea, propunând o cauţiune de un milion de dolari. Alături de ea, Dominique Strauss-Kahn a luat contact cu „marele public”, subliniază publicaţia. La 20 de ani, Sinclair lipea afişe electorale pentru Pierre Mendès, iar la 40 de ani, când a devenit o celebritate, realizând interviuri cu politicieni pentru TF1, nu îşi ascundea angajamentele politice, refuzând să îl intervieveze pe Jean-Marie Le Pen.
După plecarea de la TF1, a participat la campanii, alături de soţul său, care era perceput drept unul dintre „moştenitorii celei de a doua stângi”, adept al unei social-democraţii bazată pe redistribuire fiscală, educaţie şi realism economic. În mediile stângii culturale, angajamentul său sincer suscită simpatie, ea însoţindu-l mereu pe „Strauss”, susţinându-l în mod incontestabil. În 1999, când se confruntă cu scandalul de la Ministerul Economiei şi demisionează din Guvernul Liones Jospin, ea l-a apărat pas cu pas.
După ce a fost achitat de justiţie în 2001, Anne Sinclair i-a oferit, de asemenea, mijloacele pentru a-şi atinge ambiţiile la nivel naţional, plătind chiria unui sediu, în centrul Parisului, pe care-l va dota cu secretariat, pagini pe Internet şi buget consacrat sondajelor. După ce a fost numit, în 2007, la conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI), cumpără o casă în cartierul Georgetown din Washington, în valoare de patru milioane de dolari (2,9 milioane de euro).
Tot ei îi sunt atribuite, mai mult decât soţului său, potrivit Le Monde, ambiţiile prezidenţiale. „A vrut să demonstreze că, la 75 de ani după Leon Blum, francezii erau capabili să aleagă un evreu (…), în opinia ei, acest lucru fiind o formidabilă revanşă asupra istoriei”, a declarat unul dintre prietenii săi. Ea a respins, totodată, zvonurile cu privire la viaţa privată a soţului ei. Iar plină criză financiară, în toamna lui 2008, când Strauss-Kahn este suspectat de abuz de putere, după o relaţie cu o angajată a FMI, şi-a susţinut soţul la fel ca Hillary Clinton, apreciază Le Monde.
