Reorganizarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) este cel mai aspru criticată de Comisia Europeană în cel de-al patrulea său raport anual privind evoluţiile înregistrate în reforma justiţiei şi lupta anticorupţie din România, potrivit unui proiect de raport obţinut de NewsIn.
Colegiul Comisarilor se pregăteşte să adopte marţi rapoartele pentru România şi Bulgaria din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Acest Mecanism a fost impus celor două ţări în momentul aderării la UE, la 1 ianuarie 2007, urmând să fie făcute evaluări periodice ale respectării angajamentelor asumate.
În cazul României, Comisia Europeană a stabilit patru obiective majore de îndeplinit (benchmark). Al doilea benchmark se referea la „înfiinţarea unei agenţii de integritate cu responsabilităţi în verificarea proprietăţilor şi a potenţialelor conflicte de interese şi emiterea de decizii obligatorii pe baza cărora pot fi luate sancţiuni descurajatoare”.
La acest capitol, România a făcut paşi înapoi, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale la 14 aprilie 2010 părţi semnificative şi substanţiale din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate, iar ulterior noua lege adoptată de Parlament „a slăbit eficienţa cadrului de funcţionare a ANI în domenii fără legătură cu decizia CC”, afirmă proiectul de raport.
„A dispărut verificarea averilor”
„Verificarea averilor, un element fundamental din competenţele originale ale ANI, a dispărut”, au constatat experţii CE. „ANI este acum lipsită de capacitatea pe care o avea anterior de a transmite cazuri de diferenţe semnificative nejustificate între venituri şi averi către curţi pentru verificare şi sancţionare. În locul acesteia, ANI va putea doar să transmită astfel de cazuri către procurori sau autorităţi fiscale, dintre care niciuna nu este competentă din punct de vedere legal să sancţioneze discrepanţe nejustificate ce rezultă din verificarea proprietăţilor sau a veniturilor”, atrage atenţia Comisia Europeană.
Documentul CE obţinut de NewsIn menţionează şi acuzaţiile aduse la adresa preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, în februarie 2009, apoi în 2010, în relaţiile sale cu mass-media, dar precizează că aceste acuzaţii s-au dovedit în cele din urmă nefondate şi neconfirmate..
Între realizările ANI sunt menţionate revizuirea şi consolidarea procedurii de gestionare a cazurilor, ceea ce a dus la o mai mare rapiditate a declanşării procedurilor de urmare către autorităţile competente. Raportul prezintă şi o situaţie statistică în legătură cu activitatea ANI şi stadiul cazurilor semnalate, valabilă la 1 mai 2010.
Concluziile Comisiei Europene în privinţa ANI nu sunt o surpriză, mai mulţi oficiali, inclusiv ministrul justiţiei Cătălin Predoiu, avertizând în acest sens. „Comisia Europeană a constatat, în urma unei analize deocamdată preliminare, că arată că noua lege ANI adoptată de Parlamentul român nu îndeplineşte cerinţele-cheie ale obiectivului nr.2 din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, ceea ce e de natură să stârnească îngrijorarea executivului european”, declara la 2 iulie Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Predoiu a anticipat criticile legate de ANI
Comisia Europeană avea posibilitatea ca în primii trei ani de la aderarea României la UE (adică până la 21 decembrie 2009) să activeze o clauză de salvgardare pe justiţie, instrument de presiune prin care, de pildă, deciziile judecătoreşti din România nu erau recunoscute în UE.
În prezent, această clauză nu mai poate fi activată, iar unii oficiali europeni s-au întrebat dacă nu este cazul să fie găsite alte posibilităţi de a determina România şi Bulgaria să accelereze îndeplinirea angajamentelor asumate în momentul aderării la UE.
DNA, o imagine pozitivă la Bruxelles
Totuşi, Comisia Europeană continuă să aprecieze activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
„DNA a menţinut etapele sale de investigaţie stabile şi convingătoare în acuzaţiile de corupţie de nivel înalt şi un număr semnificativ de cazuri a fost trimis către Curte”, apreciază Comisia Europeană, care prezintă o statistică în acest sens.
„Natura şi numărul cazurilor stau mărturie în continuare dovezii a eficienţei unui Parchet specializat în problematica anticorupţie”, subliniază raportul CE, care a constatat că „numărul total al deciziilor date de Curte arată o creştere semnificativă”.
Parlamentul, criticat „parţial”
Cât despre Parlamentul României, Comisia Europeană a constatat că instituţia a aplicat doar parţial recomandările Bruxelles-ului cu privire la cazurile de corupţie la nivel înalt.
Obiectivul ale treilea din Mecanismul de Cooperare şi Verificare impus la aderarea României la UE urmăreşte consolidarea progresului deja realizat, continuarea formării profesionale şi investigarea imparţială în cazul sesizărilor privind corupţia la nivel înalt.
CE menţionează, de asemenea, că din iulie 2009, Parlamentul a aprobat cu repeziciune deschiderea investigaţiilor penale într-un caz al unui parlamentar care a fost ministru. Cererea a fost primită în patru zile. Cu toate acestea, o altă cerere cu privire la acelaşi parlamentar este în aşteptare din 16 februarie şi o cerere separată de percheziţie a fost depusă la 10 februarie, cu privire la acest parlamentar, dar aprobarea parlamentară este încă pe rol (aluzie la cazul Ridzi).
CE nu uită de cazul Adrian Năstase
Comisia mai observă că un caz cu privire la un fost prim-ministru (Adrian Năstase) este acum considerat permanent blocat, printr-un refuz parlamentar de a permite deschiderea investigaţiilor penale.
Astfel, Recomandarea Comisiei din iulie 2009 de a se aplica procedura de permitere a investigaţiilor penale pentru parlamentarii care au fost sau sunt membri ai guvernului într-un mod rapid şi uniform a fost numai parţial aplicată, conchide proiectul de raport al Comisiei.
Bulgaria are rezultate mai bune
Cât despre vecinii de la sud de Dunăre, Raportul Comisiei Europene asupra sistemului judiciar din Bulgaria este aşteptat să fie pozitiv şi mai bun decât cel pentru România.
Astfel, raportul va saluta determinarea politică a Guvernului de la Sofia – instalat de numai un an – în combaterea corupţiei şi crimei organizate, dar va prezenta şi aşteptările încă neîndeplinite din partea sistemului judiciar.
Laudele vor include şi îmbunătăţirile aduse Codului Penal şi recent aprobata strategie pentru reforma judiciară.
Nenumăratele operaţiuni ale poliţiei nu vor fi nominalizate toate, dar necesitatea de a îmbunătăţi practicile profesionale ale Curţilor, birourilor procurorilor şi poliţiei va primi o atenţie specială.
