39.3 C
București
luni, 15 iulie 2024
AcasăSpecialAngela Merkel: „UE nu se va supune Moscovei“

Angela Merkel: „UE nu se va supune Moscovei“

Angela Merkel, cancelarul german, prezentă la summitul G20 din Australia, într-un discurs ținut la Institutul Lowy din Sydney, a criticat politica preşedintelui rus, Vladimir Putin, de anexare şi a avertizat contra influenţei ruse în Moldova, Serbia şi Georgia. Merkel a exprimat în termeni clari faptul că Putin a pus în pericol pacea europeană, iar Occidentul trebuie să ia măsuri decisive, precizează Spiegel.

În timpul summitului G20 din Brisbane, cancelarul german a avut o întrevedere în tête-à-tête cu preşedintele rus, tema principală abordată fiind criza din Ucraina şi Angela Merkel a respins clar expansionismul Kremlinului. În discursul de la Sydney, care a avut loc după întrevederea din Brisbane, Merkel a precizat că Rusia a încălcat dreptul internaţional prin anexarea Crimeii şi a avertizat că influenţa rusă în estul Ucrainei continuă: „Aici, după ororile celor două războaie mondiale şi ale războiului rece, a fost pusă în pericol ordinea păcii europene în ansamblu“.

Criza din Ucraina nu este doar o simplă problemă regională. Acest caz vedem că ne afectează pe toţi, a subliniat cancelarul german şi l-a pus în gardă pe Putin că Uniunea Europeană nu se va supune Moscovei aşa cum a făcut altădată RDG, fosta Germanie de Est. „Altfel, se va spune: Suntem prea slabi pentru adaptarea persoanelor, vom cere Moscovei dacă asta este posibil. Deci, asta a fost cum 40 de ani şi nu doresc să fac paşi înapoi“.

Merkel a ţinut să precizeze că nu este vorba numai despre politica lui Putin în Ucraina, este vorba şi despre (Republica) Moldova, despre Georgia şi a continuat spunând că „trebuie să ne întrebăm despre ce este în Serbia, trebuie să ne întrebăm despre politica sa în Balcanii Occidentali“. Cancelarul Merkel a cerut Occidentului să continue să acţioneze unit în conflictul cu preşedintele Putin în ce priveşte politica acestuia în Ucraina. „Cel mai mare pericol îl reprezintă o divizare a noastră. Este important ca Europa şi Statele Unite să fie de acord asupra modului de acţiune în această afacere şi trebuie să acţionăm în această manieră“.

În ce priveşte o intervenţie militară, Merkel a concluzionat: „Nu neglijăm nici un efort pentru obţinerea unei negocieri cu Rusia privind o soluţionare diplomatică a conflictului“. Europa are o mare putere economică şi „va trebui să o folosim“. Când vorbim despre sancţiuni economice, trebuie luate în considerare şi propriile inconveniente, cancelarul cerând răbdare pentru un succes politic în secolul al XXI-lea, referindu-se la reunificarea Germaniei. „Există lucruri care cer timp“ şi, în consecinţă, nu trebuie să credem că acest conflict cu Rusia ar putea fi rezolvat rapid.

Putin, supărat

Supus criticilor severe din partea marilor puteri mondiale, Putin, sosit la Brisbane însoţit de nave de război ruseşti, care au rămas în apele internaţio-nale, s-a trezit confruntat cu apeluri pentru a-şi cere scuze pentru doborârea zborului civil MH17. Nu a suportat şi a părăsit summitul a doua zi (duminică), motivând că are de lucru acasă şi are nevoie să… doarmă. Putin şi Merkel s-au întâlnit la hotelul unde era cazat liderul rus şi există dovezi să discuţia a decurs mai agreabil decât ultima care a avut loc acum o lună la Milano. Dar, potrivit media şi unor surse din anturajul summitului din Brisbane, cancelarul este pe cale să îşi piardă răbdarea cu preşedintele rus, fiind clar când a criticat expansionismul rusesc, inclusiv în Ucraina, (Republica) Moldova şi Georgia. Merkel este îngrijorată atât de soarta oamenilor din aceste ţări, cât şi de impactul economic al crizei, apreciind că „tensiunile geopolitice nu sunt propice creşterii“. În relaţia sa de lungă durată cu Putin, Merkel se confruntă cu o răcire. Înaintea întâlnirii, Putin a trebuit să o aştepte câteva ore şi apoi a recunoscut că „ dialogul a fost dificil, dar a fost bun“.

Liderul rus ştie că la ora actuală ameninţarea cu sancţiunile este mai slabă din partea Vestului. Atât cancelarul german, cât şi ceilalţi lideri occidentali au exclus soluţia militară, deşi Rusia susţine rebelii pro-ruşi din estul ucrainean cu combatanţi şi arme grele. Deşi la Brisbane preşedintele Consiliului European care îşi încheie mandatul, Herman Van Rompuy, ameninţa cu noi sancţiuni, ele sunt departe de a întruni consensul.

Balcanii, zonă de influenţă pentru Kremlin

Referindu-se la un document confidenţial aparţinând Ministerului de Externe, Spiegel relevă că guvernul federal este alarmat de o politică anti-occidentală agresivă a Rusiei în Balcani. Moscova încearcă din ce în ce mai ferm o cooperare militară strânsă şi furnizări de gaze Serbiei, procedând la fel în Bosnia-Herţegovina.

Rusia îşi reafirmă influenţa asupra tuturor ţărilor din Balcani, în special prin investiţiile sale în sectorul energetic, în pofida evoluţiilor în criza ucraineană.

Cu Serbia, cooperarea economică s-a dublat şi parteneriatul politic şi strategic a devenit din ce în ce mai strâns, scrie şi Courrier des Balkans.

Obiectivul lui Putin este să pună Balcanii sub presiune, în aşa fel încât să se abandoneze aderarea la UE sau să asigure o influenţă pro-rusă în UE din partea ţărilor care au aderat, arată politicianul german democrat-creştin Elmar Brok: „Asta face parte din strategia globală a Rusiei de a se infiltra economic şi politic în diverse ţări“.

În afara Serbiei, Rusia caută o apropiere similară şi în Bosnia-Herţegovina. „Am impresia că Rusia încearcă prin Republica Srpska să dobândească o influenţă asupra ansamblului Bosnia-Herţegovina“, a declarat şi ministrul Agriculturii, Christian Schmidt.

Oficiali germani arată că în Balcani este nevoie de ţări care să realizeze că aderarea la UE este în interesul lor.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă