22.6 C
București
vineri, 24 septembrie 2021

ANCHETĂ DE AMPLOARE a ANI. Câţi bani nu poate justifica Vanghelie şi cum a „uitat” Stolojan de acţiunile de 94.000 euro de la Transgaz. Vezi şi lista baronilor locali incompatibili

Agenţia Naţională de Integritate a acuzat miercuri şase politicieni marcanţi, de la primari la parlamentari şi şefi de consilii locale, de avere nejustificată, conflict de interese, incompatibilitate şi fals în declaraţii.

Pe lista ANI se află atât politicieni de la putere, cât şi din opoziţie, care se alătură listei cu sute de nume de demnitari şi aleşi locali în cazul cărora inspectorii de integritate au descoperit probleme. Unii dintre ei au primit deja verdict definitiv din partea instanţei, iar doi parlamentari din legislatura 2008-2012 au fost revocaţi din funcţie.

Potrivit anunţului făcut miercuri de ANI, primarul municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, recent intrat în PNL, este suspectat de incompatibilitate, primarul sectorului 5, al Capitalei, Marian Vanghelie, este acuzat că nu-şi poate justifica o parte din avere, europarlamentarul Theodor Stolojan (PDL) este acuzat de fals în declaraţii, deputatul Florin Aurelian Popescu (PDL), fost Preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, este acuzat de conflict de interese.

De asemenea, Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, şi şeful CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu (PSD), sunt acuzaţi de incompatibilitate.

Stolojan a “uitat’ să pună în declaraţia de avere acţiunile de la Transgaz

În ceea ce-l priveşte pe fostul candidat la preşedinţie Theodor Stolojan, în prezent europarlamentar PDL, ANI arată că acesta a comis un fals în declaraţii pentru că nu a menţionat în declaraţiile de avere şi interese din 25 mai 2012 fptul că are acţiuni în valoare de 94.000 de euro la la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz”.

Stolojan, ales în 2009 în Parlamentul European, a devenit acţionar la Transgaz în 13 aprilie 2012. La data depuneri declaraţiei de avere, acesta avea 2.356 acţiuni la compania de stat, pentru care a încasat anul trecut dividende în valoare de 58.896,23 lei.

În cazul său, ANI a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a confirma sau infirma acuzaţia de fals în declaraţii.

Citeşte şi Stolojan, reclamat pentru acţiunile Transgaz: Ţin minte că le-am declarat, verific acasă

Vanghelie nu poate justifica 180.000 de euro.

În cazul lui Marian Vanghelie, ANI a descoperit o diferenţă de nu mai puţin de 787.246, 55 de lei (aproximativ 180.300,59 Euro), între averea dobândită şi veniturile realizate în perioada 2008-2011. În perioada evaluată, Vanghelie a realizat venituri de 253.199 de lei, iar modificările patrimoniale intervenite în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 1.040.445,45 de lei.

În cazul său, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de Vanghelie în perioada exercitării funcţiei de primar.

Vanghelie este la al patrulea mandat de edil al Sectorului 5 din Bucureşti.

Primarul nu şi-a publicat declaraţiile de avere pe site-ul primăriei Sectorului 5. A transmis doar la Biroul electoral astfel de documente, înainte de alegerile locale, pentru a-şi putea depune candidatura. În ciuda scrisului aproape ilizibil, s-a aflat în 2012 că Vanghelie deţine un apartament şi o casă, cinci ceasuri în valoare totală de 70.000 euro şi cinci tablouri, în valoare de 85.000 euro, este acţionar la o firmă al cărei nume nu a putut fi descifrat şi a împrumutat o persoană fizică, al cărei nume este ilizibil, suma de „22600 00 lei”.

Citeşte şi Vanghelie, despre acuzaţiile ANI: Îl dau în JUDECATĂ pe Georgescu pentru CALOMNIE

Iohannis: Primărie, Canal şi Pieţe

Pe edilul Sibiului, dorit de PSD şi PNL în funcţia de premier în 2009 şi aflat tot la al patrulea mandat de primar, inspectorii de integritate îl bănuiesc de incompatibilitate, deoarece deţine, simultan, atât funcţia de Primar al Municipiului Sibiu, cât şi calitatea de reprezentant al Municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor în cadrul S.C. Apă Canal S.A. Sibiu (începând cu 30.04.2009 şi până în prezent) şi S.C. Pieţe S.A. (începând cu 05.08.2010 şi până în prezent).

Potrivit ANI, prin două hotărâri ale Consiliului Local al Municipiului Sibiu din 2009 şi 2012, Iohannis a fost împuternicit ca reprezentant al Municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor a S.C. Apă Canal S.A. Sibiu.

De asemenea, începând cu data de 05.08.2010, Iohannis deţine şi calitatea de reprezentant al Municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor a S.C. Pieţe S.A.

Amintim că, în cazuri similare, înregistrate în Constanţa în urma verificărilor ANI, Curtea de Apel Constanţa a menţinut verdictul de incompatibilitate.

Iohannis a mai fost acuzat de incompatibilitate, pentru că, în perioada 2003-2004, în timpul primului mandat, a îndeplinit în acelaşi timp funcţia de primar şi cea de administrator al unei societăţi comerciale.

Dacă Iohannis nu contestă raportul ANI sau dacă instanţa dă dreptate inspectorilor de integritate, primarul Sibiului nu mai poate fi ales pentru un nou mandat timp de trei ani.

Citeşte şi: Iohannis consideră „nefondate” acuzaţiile ANI şi a formulat un răspuns către instituţie

Căncescu, coleg de incompatibilitate cu Iohannis

Tot de incompatibilitate este acuzat şi liberalul Aristotel Căncescu, considerat unul dintre cei mai bogaţi baroni locali.

Potrivit inspectorilor ANI, Căncescu deţine, în paralel, funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov şi calitatea de reprezentant al Judeţului Braşov în Adunarea Generală a Acţionarilor în cadrul S.C. Apă Canal S.A. Sibiu, funcţie în care a fost numit în 2009. În această societate, gestionează şi judeţul Braşov, Căncescu este coleg cu Iohannis.

Consiliul Judeţean Braşov participă, cu capital, în S.C. Apă Canal S.A. Sibiu din 2009, moment în care Căncescu a fost desemnat reprezentant al acesteia din partea judeţului Braşov. CJ Braşov l-a numit din nou pe şeful instituţiei ca reprezentant la compania de apă, în 2012, după alegerile locale.

Aristotel Căncescu are o avere declarată de 4,3 milioane de euro, bani obţinuţi din vânzarea unui trust media din Braşov. De asemenea, Căncescu este vizat de o anchetă DNA, în urma acestei tranzacţii. Procurorii suspectează că şeful CJ Braşov a omis plata a şase milioane de lei către stat, prin mascarea vânzării celor 24 de licenţe audiovizuale pe care le deţinea, potrivit presei locale.

Căncescu nu a putut fi contactat pentru a comenta raportul ANI.

Nicuşor Constantinescu, încă un ales local desemnat la compania de apă

Un alt lider local incompatibil este social-democratul Nicuşor Constantinescu. Potrivit inspectorilor de integritate, Constantinescu s-a aflat în stare de incompatibilitate în

perioada 20.06.2008 – 23.03.2009, întrucât a deţinut, simultan, atât funcţia de Preşesedinte al Consiliului Judeţean Constanţa cât şi calitatea de reprezentant al judeţului în Adunarea Generală a Acţionarilor RAJA S.A. Constanţa, compania de apă a judeţului.

Constantinescu a fost desemnat reprezentant la RAJA în 2007, iar în 2008 a fost ales în funcţia de Preşedintel al Consiliului Judeţean, moment în care, conform legii, ar fi trebuit să renunţe la mandatul de reprezentant la compania de apă.

Citeşte şi: Şeful CJ Constanţa: ANI face un abuz. Sper să fie voinţă politică pentru schimbarea acestor lepre

Constantinescu a fost implicat şi într-un proces legat de RAJA S.A., după ce a sesizat Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) cu privire la ilegalităţile pe care fosta conducere a Consiliului Judeţean le-a comis în derularea unor proiecte de modernizare a reţelei de apă şi canalizare, potrivit presei locale. În acest dosar, însă, procurorii au încercat să-l transforme pe Constantinescu din reclamant în inculpat, dar a fost achitat.

Florin Popescu a dat un contract firmei sale la o zi după ce a intrat în pâine

Un alt fost lider local, devenit membru în Parlamentul României, este acuzat de conflict de interese. Potrivit inspectorilor ANI, Florin Aurelian Popescu (PDL) a semnat, în calitate de presedinte al CJ Dâmboviţa, un contract (2010) şi şapte acte adiţionale la un contract semnat în 2008 cu societatea Procor S.A., companie în care a fost asociat până în iunie 2008. Veniturile obţinute în urma acesui contract au depăşit un milion de lei (aproximativ 228.070 de euro).

Contractul din 2008 a fost semnat la doar o zi după ce Popescu a fost validat în funcţia de şef al CJ Dâmboviţa. Astfel, actualul deputat şi-a preluat mandatul în 18 iunie 2008, iar contractul a fost semnat pe 19 iunie 2008. Popescu a ieşit di firma Procor o lună mai târziu, pe 14 iulie 2008.

În timpul mandatului său, Popescu a semnat un număr de şapte acte adiţionale intervenite la contractul de lucrări din, prin care a fost modificat, în principal, preţul contractului de lucrări, aducând, astfel, un beneficiu material societăţii Procor.

Citeşte şi Florin Popescu, după acuzaţia de conflict de interese: Atac în instanţă decizia, dar fără a ataca ANI

Monica Boneahttp://monica-bonea
Monica Bonea, editor Rl online
Ultima oră
Pe aceeași temă