Kievul a cedat rebelilor un aeroport strategic în estul separatist pro-rus şi acuză Rusia că declanşează „un mare război“ în Ucraina. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a avertizat că o „soluţie militară“ ar putea avea consecinţe „regionale şi mondiale“, în timp ce NATO pregăteşte întărirea prezenţei sale în Europa de Est. Kremlinul a confirmat declaraţia lui Putin potrivit căruia dacă ordonă, forţele ruse pot cuceri capitala ucraineană, Kiev, în 15 zile. Planurile NATO pentru estul Europei irită Moscova.
Într-o conversaţie telefonică cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care îşi încheia mandatul, preşedintele rus, Vladimir Putin, a ameninţat că „dacă vrea, poate cuceri Kievul în două săptămâni“. Liderii europeni au avut sâmbătă un summit pentru a decide cine va conduce UE în următorii cinci ani, dar sesiunea a fost rapid dominată de invazia Ucrainei de către Putin şi modul de a reacţiona. Potrivit publicaţiei italiene La Repubblica, în reuniunea cu uşile închise, Barroso i-a informat despre faptul că Putin i-a spus la telefon că oraşul Kiev este o cucerire uşoară pentru Rusia. Barroso ar fi evocat prezenţa trupelor ruse în estul Ucrainei, iar interlocutorul său i-a răspuns că „Problema nu este asta, dar dacă vreau aş cuceri Kievul în două săptămâni”. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Uşakov, nu a negat afirmaţia „care a fost scoasă din context“, dar s-a declarat indignat că Barroso a dezvăluit public o convorbire privată.
NATO, la summitul din 4-5 septembrie, va lua decizii importante, între care adaptarea politicii sale de apărare în contextul noii politici a Moscovei şi o prezenţă mai importantă în estul Europei. Moscova a anunţat un răspuns la aceste decizii. Mihail Popov, vicepreşedinte al Consiliului de securitate rus, a declarat marţi că până la finele anului, doctrina militară rusă va lua în seamă apariţia noilor „ameninţări. El a subliniat că „nu are nici un dubiu asupra faptului că apropierea infrastructurii militare a ţărilor membre NATO de frontierele ţării noastre, inclusiv extinderea blocului, va avea locul printre ameninţările militare externe”.
Rusia a prevenit marţi că va reacţiona la „ameninţarea“ pe care o constituie întărirea prezenţei NATO în apropierea frontierelor sale, acuzând occidentalii că joacă o escaladă în criza ucraineană.
Verdict NATO
Evaluarea analiştilor NATO a situaţiei militare în estul Ucrainei s-a schimbat fundamental. Acum o săptămână, strategii Alianţei presupuneau că Rusia a întărit separatiştii în secret cu trupe, având în vedere că rebelii pro-ruşi s-au repliat şi resping ofensiva armatei ucrainene. Când generalii Alianţiei s-au întâlnit cu preşedintele ucrainean, Poroşenko au avertizat că „în plan militar, pentru Kiev conflictul este deja pierdut”.
Tabloul sumbru descris în reuniunea cu uşile închise a fost mult mai dramatic decât imaginile publicate de NATO săptămâna trecută. În mod special, preocupant este noul front deschis în sud, în apropierea oraşului Mariupol, Moscova putând utiliza trupe pentru tăierea unui coridor terestru pentru conexiunea cu Crimeea. Între altele, analiştii susţin că Ucraina a pierdut complet controlul propriei frontiere estice.
Soluţie politică
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a avertizat marţi occidentalii că o soluţie militară pentru conflictul din Ucraina este periculoasă. „UE, americanii şi majoritatea ţărilor occidentale discută foarte serios despre modul de a proceda” în faţa implicării Rusiei în Ucraina. „Ei trebuie să înţeleagă că o soluţie politică în locul celei militare este un drum mai sigur către pace, şi a deplâns o „situaţie haotică şi periculoasă” cu consecinţe „regionale şi mondiale”. Remarcile sale au fost adresate celor 28 şefi de stat ai NATO care la summitul de joi şi vineri urmează să adopte un plan de răspuns la atitudinea Rusiei în criza ucraineană, percepută ca o ameninţare de către aliaţii ce împart o frontieră cu Rusia şi Ucraina.
La Kiev, autorităţile au precizat că retragerea soldaţilor de pe aeroportul din Lugansk, după tirurile de artilerie provenind de la trupele ruse, se adaugă unei serii de înfrângeri pentru armata ucraineană. Aceasta pare că a abandonat o vastă zonă din sud-estul regiunii separatiste între fieful rebelilor Doneţk, frontiera rusă la est şi portul strategic Mariupol la sud, la malul mării Azov. Ministrul Apărării, Valeri Heletei, a declarat că „un mare război a sosit în casa noastră, un război cum Europa nu a mai cunoscut după cel de- al doilea război mondial. Într-un astfel de război, pierderile se vor calcula nu prin sute, ci prin mii sau zeci de mii de morţi”. El a subliniat că acum pentru Ucraina prioritatea este organizarea apărării pentru a îmoiedica Rusia să avanseze „asupra altor teritorii ucrainene”.
Nelinişte în Kazakhstan?
În timp ce preşedintele american, Barack Obama, asigură statele baltice de protecţia NATO, kazacii se întreabă dacă după Ucraina, Georgia şi Cecenia vine rândul Kazakhstanului. Campania lui Putin în Ucraina, anexarea Crimeii şi invazia înb estul ţării au îngrijorat statele baltice şi Polonia, care cer de ani de zile angajamente mai importante din partea vestului şi îşi exprimă suspiciunile faţă de Rusia.
Departe de Europa şi NATO se simte un vânt rece determinat de retorica naţionalistă a lui Putin, după ce săptămâna trecută a repus în discuţie legitimitatea statului post-sovietic al Kazakhstanului, ordonând kazacilor să fie siguri de cel mai bun comportament când este vorba de a servi interesele ruse. Remarcile făcute vineri în faţa tinerilor ruşi, au trimis unde de şoc spre republica din Asia Centrală, care are, asemenea Ucrainei, o importantă minoritate etnică rusă, centrată la nord de frontiera rusă. Putin a spus că nu a fost niciodată o ţară numită Kazakhstan, republica fiind un produs la actualului preşedinte, Nursultan Nazarbaiev. „Sunt convins că majoritatea populaţiei susţine dezvoltarea legăturilor strânse cu Rusia“, a declarat Putin adăugând că „Nazarbaiev este un lider prudent, poate cel mai prudent din spaţiul post-sovietic. El nu ar acţiona niciodată contra voinţei poporului ţării sale”. Kazakhstanul „face parte din marea lume rusă, care face parte din civilizaţia mondială în termeni de industrie şi tehnologie de vârf şi sunt convins că este modul în care lucrurile vor merge. Pe termen lung”. Nazarbaiev „a făcut un lucru unic. A creat un stat într-un teritoriu care nu a avut niciodată un stat. Kazacii nu aveau independenţă”. Când URSS s-a dezintegrat în 1991, a lăsat 25 de milioane de ruşi în noile state la frontierele Rusiei, ceea ce Moscova numeşte „străinătatea apropiată”. Putin, care consideră prăbuşirea URSS cea mai mare tragedie a secolului XX, chiar dacă este privită ca o eliberare în majoritatea ţărilor „captive”, a jucat cartea etnică pentru a semăna tulburări şi a justifica acţinile sale în numele apărării ruşilor, şi în general afişează o atitudine de proprietar faţă de vecinii Rusiei, cu ajutorul comerţului şi energiei ca arme pentru a le determina să reintre
„în rând”.
