De 12 ani, cu o scurta exceptie in 1998, Partidul Republican a dominat ambele Camere ale Congresului Statelor Unite. Administratia democratului Bill Clinton a fost fortata la ceea ce in Europa se numeste „coabitare”. Majoritatea Grand Old Party (GOP), cum mai este numit Partidul Republican, s-a mentinut in 2000, cand la Casa Alba a venit George W. Bush, si s-a consolidat in 2002, dupa atacurile de la 11 septembrie. In 2004, Bush a castigat al doilea mandat si republicanii au profitat de prezenta mare la vot a „bazei electorale” a partidului. Ieri, cand aproximativ 200 de milioane de americani cu drept de vot au fost chemati la urne, aceasta lunga dominatie republicana parea sa se incheie. Sau cel putin asa anuntau sondajele preelectorale.
Limbajul politic european poate juca feste atunci cand este aplicat la realitatile politice americane. Bunaoara, expresia „Camera inferioara” a Congresului este un nonsens pentru ca cele doua Camere ale Congresului au aceleasi compontente si puteri. Cei 435 de membri ai Camerei Reprezentantilor sunt alesi o data la doi ani pentru ca parintii Constitutiei au dorit ca acest corp legislativ sa reflecte mai adecvat starea de spirit a populatiei. De aceea, sondajele la nivel national se reflecta cu mare acuratete in rezultatele alegerilor pentru Camera Reprezentantilor. In toate sondajele realizate anul acesta, Partidul Democrat a avut o majoritate confortabila, care i-a determinat pe comentatori sa proclame anul 2006 „An Democrat”. Ultimul sondaj, realizat cu doua zile inainte de alegeri, consemna o micsorare a diferentei la sapte procente (51% contra 44%), dar chiar si in aceste conditii, daca tendinta istorica se mentine, atunci Partidul Democrat va avea un numar suficient de mandate incat sa schimbe majoritatea. Analizele realizate de Gallup arata ca democratii nu vor avea nici o problema in a obtine cele 15 mandate suplimentare necesare.
Suspans la Senat
Lucrurile stau insa cu totul altfel la Senat, unde sondajele nu sunt de prea mare ajutor. Spre deosebire de Camera Reprezentantilor, al carei numar de membri variaza in functie de populatie, numarul de senatori este fix – doi pentru fiecare stat – indiferent de dimensiunile statului respectiv. Astfel, opinia publica majoritar democrata din state mari precum California sau New York poate fi contrabalansata usor de state mici, preponderent republicane ca Utah sau Nevada.
Democratii conteaza insa pe faptul ca, de aproape un secol, Senatul urmeaza tendinta de la Camera si pe faptul ca in state puternic republicane pana in prezent ca Arizona, Montana, Ohio sau Pennsylvania GOP este sub asediu din cauza scandalurilor de coruptie, a razboiului din Irak si a popularitatii extrem de scazute a Congresului. Democratii au nevoie sa castige sase mandate pentru a obtine majoritatea si in Senat, ceea ce pare mult mai greu decat in cazul Camerei.
Doua strategii
Cele doua partide au abordat alegerile de anul acesta in maniera complet diferita. Democratii au dat deoparte traditia federalista a tarii si au transformat scrutinul intr-un referendum asupra razboiului din Irak si a performantelor presedintelui Bush, aflat la una din cele mai scazute cote de popularitate. Democratii au facut o campanie agresiva prin care au promis retragerea trupelor din Irak si au transmis mesaje negative de tipul „Nu votati X, X a votat pentru razboi!” sau ” Daca votati cu X, votati cu Bush”. In chiar ziua alegerilor, de exemplu, ziarele celor patru corpuri de armata americane au publicat acelasi editorial in care cereau demisia sefului Pentagonului, o lovitura de imagine menita sa distruga imaginea de aparatori ai armatei a republicanilor.
De partea cealalta, republicanii au facut o campanie centrata pe problemele locale, pe reducerea impozitelor si pe valorile traditionale: antiavort, anticasatorii homosexuale etc. In mesajele lor negative – de altfel campania electorala din 2006 a fost una dintre cele mai incarcate de atacuri la persoana – republicanii au preferat sa atace moralitatea democratilor si excesele lor ideologice.
Mizele Congresului
A detine majoritatea intr-una din camerele Congresului inseamna pentru un partid sa detina presedintia tuturor comisiilor si, prin urmare, sa controleze agenda legislativa a Camerei respective. Pana in prezent, administratia Bush si-a promovat politicile fara nici un fel de opozitie din partea Congresului, iar democratii sunt disperati sa demonstreze ca reprezinta ceva in politica americana, mai ales ca alegerile prezidentiale sunt peste doi ani. Se pare ca anul acesta vor avea succes.
Si totusi. Cu cateva zile inainte de alegeri, cosmarul democratilor, strategul „diabolic” al victoriilor lui Bush, Karl Rove, putea fi vazut zambind in timp ce declara ca republicanii vor castiga…
Temele-cheie ale scrutinului
– Razboiul din Irak. Democratii au incercat sa faca din alegerile de anul acesta un referendum asupra razboiului din Irak si a modului in care administratia a condus acest razboi.
– Securitate nationala. Republicanii si-au concentrat campania asupra lipsei de vointa a democratilor de a apara tara de amenintarea terorista. In fiecare discurs tinut in campanie, presedintele Bush le-a reamintit alegatorilor ca America este in razboi si ca democratii nu sunt capabili sa poarte acest razboi.
– Impozitele. In vreme ce republicanii promit sa permanentizeze actualele reduceri de impozite si incearca sa convinga electoratul ca un Congres democrat inseamna cresterea impozitelor, democratii se apara sustinand ca impozitele mici ar trebui sa tinteasca clasa de mijloc, nu marile corporatii.
– Economia. Democratii spera sa adune capital politic pe seama scaderii ritmului de crestere eco-nomica si a preturilor crescute la combustibili in conditiile in care marile companii petroliere au anuntat profituri record.
– George W. Bush. Presedintele american se afla la una din cele mai scazut cote de popularitate (in jur de 40%). Istoric, partidul unui presedinte aflat la cel de-al doilea mandat pierde masiv in cel de-al saselea an de presedintie.
– Scandaluri. Ultimul an a reprezentat o avalansa de scandaluri care au lovit in majoritatea republicana. Fostul lider al majoritatii din Camera, Tom DeLay, a fost nevoit sa demisioneze sub presiunea acuzatiilor de coruptie, iar congresmanul Mark Foley s-a internat in ospiciu dupa ce s-au descoperit e-mail-urile sordide pe care le-a trimis unor adolescenti. Scandalul legat de lobby-istul Jack Abramoff s-ar putea sa-i coste pe republicani un post de senator in statul crucial Ohio.
– Dezbaterile morale. Ambele partide incearca sa obtina voturi pozitionandu-se convenabil, in functie de opinia majoritara in circumscriptiile in care candideaza, fata de o serie de aspecte legate de morala publica: cercetarile medicale cu celule embrionare, casatoriile homosexuale sau avortul.
Mandate puse in joc
Senat: 33, dintre care 15 detinute de republicani, 17 de democrati si unul de un independent care a votat alaturi de democrati;
Actuala distributie:
– Republicani – 55 de mandate
– Democrati – 44 de mandate
– Independenti – 1 mandat
Democratii au nevoie sa castige cel putin sase fotolii suplimentare pentru a obtine majoritatea in Senat (in caz de distributie egala 50-50, republicanii pastreaza majoritatea datorita votului vicepresedintelui Dick Cheney, care este si presedinte al Senatului).
Camera Reprezentantilor: Toate cele 435 de mandate;
Situatia actuala:
– Republicani – 232 de mandate
– Democrati – 202 mandate
– Independenti – 1 mandat
Democratii au nevoie sa castige 15 mandate suplimentare pentru a obtine majoritatea in Camera Reprezentantilor
Guvernatori:
– 36 de mandate dintre care 22 detinute de republicani si 14 de democrati
– In prezent, 28 de state sunt conduse de republicani si 22 de democrati.
