Ambasadorul ucrainean la București, Oleksandr Bankov, explică pentru „România liberă“, de ce în viitoarea lege privind învățământul preuniversitar, limbile minorităților aparținând Uniunii Europene vor fi favorizate, față de limba rusă.
Diplomatul trimis de Kiev în România povestește că el însuși nu a vorbit limba ucraineană până la 14 ani, fiindcă provine dintr-o familie din zona Lugansk. Oleksandr Bankov speră că noua Lege a educației nu va opri „cursul ascendent“ al relațiilor dintre București și Kiev.
Pe de altă parte în privința Crimeei, peninsulă anexată de Rusia în 2014, ambasadorul ucrainean spune că acest spațiu a devenit „foarte periculos“ pentru riveranii Mării Negre: „Crimeea se transformă acum într-o bază militară foarte mare (…) înțelegem acest lucru din toate mesajele pe care le primim: din felul în care sunt interzise orice activități civice acolo, din activitatea FSB, din felul în care se încalcă drepturile tătarilor.“
„România liberă“: Ministrul Educației, Liviu Pop, a negociat la Kiev anumite amănunte din viitoarea Lege a învățământului preuniversitar. În ce sens ar putea aceas-tă lege să îndulcească prevederile Legii-cadru a educației, prin care, treptat, învățământul în limbile minorităților din România se va restrânge?
Oleksandr Bankov: Din discuțiile avute la Kiev a rezultat deschiderea părții ucrainene pentru propunerile părții române în ceea ce privește învățământul secundar. Nu e vorba despre rectificări la legea adoptată deja, ci doar de unele clarificări pe care le vom aduce prin Legea învățământului secundar, în sensul proporțiilor care se vor introduce. Partea ucraineană a propus astfel introducerea graduală a învățământului în limba ucraineană în școlile minorităților după cum urmează: în clasa a V-a 30% din predare va fi în limba ucraineană și 70% în limba minorității respective, în limba română în cazul despre care vorbim. Gradual, orele în limba ucraineană vor crește în așa fel încât în clasa a XII-a ajungem la 70% în limba ucraineană și 30% în limba română.
De ce avea nevoie Ucraina de Legea educației, care practic restrânge dreptul copiilor neucraineni de a învăța în limba maternă?
Legea nu a vizat minoritățile naționale, ci reformarea învățământului.
Era nevoie de o reformă care să vizeze minoritățile din Ucraina?
Era nevoie de o reformă generală. În Ucraina am constatat că mulți dintre elevii care n-au învățat în limba ucraineană nu au nivelul necesar pentru promovarea lor profesională. În Ucraina studiile superioare sunt doar în limba ucraineană și e nevoie de pregătirea elevilor în această limbă, pentru a le oferi condiții egale să ajungă la facultate.
Nu mai există învățământ universitar în limba rusă?
Ba da, la unele universități private. Învățământul privat poate fi organizat în orice limbă.
Deci, România poate finanța școli și licee în limba română oriunde pe teritoriul Ucrainei.
Sigur că da, pot folosi atât școlile private, cât și alte forme suplimentare cum ar fi sistemul after-school. Noi folosim această metodă pentru a le oferi copiilor ore suplimentare de ore în limba ucraineană.
Faceți acest lucru în România?
Nu, în Ucraina, fiindcă la noi în unele zone unde popoulația e majoritară rusă, română, polonă, ungară, le oferim elevilor posibilitatea de a învăța mai bine limba ucraineană.
Peste doi ani, în școlile românești din Ucraina începe să se reducă treptat folosirea limbii române, care se înlocuiește cu ucraineana.
Da, din 2020, dar grădinița și clasele primare vor fi în continuare în limba română sau limbile minorităților. Vom face în așa fel încât intrarea în învățământul secundar să nu fie un stres pentru elevi.
N-ar fi normal ca părinții copiilor să decidă în ce limbă ar trebui să învețe copiii lor?
Noi ne-am propus ca limba ucraineană să fie predată în toate școlile din Ucraina, indiferent de unde se află acestea. Vorbim despre necesitatea întăririi învățământului în limba ucraineană, pentru a elimina situația actuală, când se întâmplă ca absolvenți de licee să nu știe limba ucraineană la nivelul necesar pentru a intra la universitate.
Nu e decizia personală a fiecăruia, în ce limbă vrea să învețe?
Ba da, dar Ucraina are obligația să creeze condiții egale pentru dezvoltarea profesională a tuturor cetățenilor.
Ați cerut avizul Consiliului Europei asupra noii Legi a educației?
Da, am cerut inclusiv avizul Comisiei de la Veneția, vom cere și de la OSCE dacă e nevoie.
Experții în drepturile omului spun că noua Lege a educației încalcă o serie de standarde și documente internaționale, semnate de Ucraina, inclusiv Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare.
Nu sunt specialist în acest domeniu, dar din ce ne oferă Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare este vorba despre trei variante posibile: învățământul în limba minoritară, învățarea limbii minoritare și învățământ parțial în limba minoritară. Fiecare stat alege să respecte normele în funcție de specificul său. Într-adevăr România e un exemplu în domeniu, dar e decizia fiecărui stat cum vrea să se încadreze în legislația internațională.
Proporția limbii ucrainene în curricula unui elev minoritar, așa cum a fost anunțată la Kiev, mai poate fi negociată?
Cred că da. Noi ne-am declarat deja deschiderea pentru negocieri cu partenerii noștri din Ungaria, Polonia, România.
E posibil ca un stat sau un grup de state, de exemplu din Uniunea Europeană, să primească pentru minoritățile lor mai multe facilități decât alte minorități, cum ar fi, spre exemplu, cea rusă?
În articolul 7 al noii Legi a educației este prevăzută posibilitatea multiplicării anumitor ore cu predare în limba minoritară pentru limbile oficiale ale UE.
Prevederile referitoare la educația în limbile minorităților a avut ca țintă minoritatea rusă. E adevărat?
Prin formula introdusă vizează într-adevăr minoritatea rusă, din care fac parte și eu, de exemplu. Nu e niciun secret că în Ucraina un mare număr din populație vorbește limba rusă. Noua Lege nu impune restricții în folosirea limbii în viața cotidiană, în viața privată. Nu va fi, de pildă, niciodată interzisă limba rusă în zonele în care este folosită și acum. Chiar în Kiev, rusa e folosită destul de mult.
Viața culturală e mai degrabă în limba rusă?
Da, dacă vorbim despre cultura rusă. N-ar avea niciun rost să traducem Pușkin sau Lermontov în limba ucraineană, exclusiv, fără să avem și textele în limba rusă.
Kievul crede că-i va convinge pe vorbitorii de limba rusă să renunțe la folosirea acestei limbi în viața lor socială?
Nimeni nu vrea să facă acest lucru, doar vrem să le oferim posibilitatea de a avea mai multe șanse de ascensiune în societatea ucraineană. De exemplu, eu sunt din zona Lugansk și n-am vorbit limba ucraineană până la vârsta de 14 ani, când am intrat la liceu. În orașul meu de 70.000 de locuitori era un singur liceu, care era cu predare în limba ucraineană, restul erau cu predare în limba rusă. Am ales liceul în ucraineană, fiindcă voiam să studiez la Kiev. Am avut oricum posibilități mai mari decât cei care au terminat liceul în limba rusă. Mi se pare bine pentru orice elev să știe mai multe limbi.
Ministrul ungar de Externe a anunțat că Budapesta va bloca toate demersurile din interiorul UE care ar însemna un pas înainte pentru Ucraina. Totul din cauza Legii educației. Merită să vă ridicați toți vecinii în cap pentru această lege?
Reacția venită de la Budapesta ne-a dezamăgit, fiind-că orice blocaj al aspirației spre UE va avea consecințe și asupra cetățenilor ucraineni de etnie ungară. Apoi, nu cred că există vreo reformă care să-i mulțumească pe toți. Totuși, dacă analizați reacțiile Varșoviei, Sofiei, Atenei, nu întâlniți aceeași nemulțumire.
A fost o scrisoare semnată de toți miniștrii de Externe din Balcani împotriva Legii educației din Ucraina?
A fost într-adevăr, dar numai Ungaria a ajuns acolo unde a ajuns. Ceilalți au preferat dialogul, inclusiv România.
Președintele României și-a amânat vizita la Kiev. E și acesta un semn de nemulțumire?
S-a amânat până la clarificarea situației legate de Legea educației, dar nu cred că acest lucru va opri relațiile ascendente dintre Ucraina și România. Și cred că această situație nu va afecta decizii care s-au luat deja între cele două țări, cum sunt Comisiile mixte care au început să lucreze sau a oportunităților existente. Sper, de asemenea, să nu aibă efect asupra schimburilor comerciale aflate în creștere. Anul trecut schimburile au fost de peste un miliard două sute de mii, iar anul acesta avem cu 200.000 de euro în plus.
E un gest destul de radical.
S-a mai întâmplat și în 2008, când Traian Băsescu și-a anulat vizita, pe fondul scandalului de spionaj care a avut loc atunci.
În ce stadiu se află gazoductul revers dintre Ucraina și România?
Se discută încă asupra unor chestiuni tehnice, fiindcă sunt diferențe de presiune la capete și e nevoie de niște interconectori. Discuțiile au loc între companiile de transport de gaze din cele două țări.
Ucraina de unde se alimentează cu gaz?
Cea mai mare parte vine din Slovacia, dar luăm și din Polonia și Ungaria. Ucraina nu mai cumpără gaz din Rusia de doi ani.
Dar slovacii tot de la ruși cumpără.
Da, dar nu mai avem noi contact direct cu Rusia, ceea ce e foarte important pentru noi, fiindcă rușii au folosit gazul ca șantaj.
Ce credeți că se va întâmpla cu Peninsula Crimeea? Moscova tocmai a anunțat că va ridica un gard între Crimeea și restul Ucrainei.
Crimeea se transformă acum într-o bază militară foarte mare și foarte periculoasă pentru toată zona Mării Negre și cred că va fi folosită ca atare. Din păcate, prezența soldaților, a armelor sofisticate, inclusiv a armelor nucleare care au ajuns în peninsulă arată că se va păstra actualul statut al Crimeei. Înțelegem acest lucru din toate mesajele pe care le primim: din felul în care sunt interzise orice activități civice acolo, din activitatea FSB, din felul în care se încalcă drepturile tătarilor.
Ce ambiții are Rusia față de Ucraina?
Noi am făcut mereu parte din „zona tradițională“ pe care o controla Rusia și în momentul în care am făcut o încercare efectivă de ieșire din această zonă a rezultat un război la care nimeni nu s-a așteptat. Acest război arată care sunt ambițiile Moscovei: să păstreze Ucraina în sfera ei de influență. Pentru Kremlin, Ucraina nu reprezintă un partener, ci o zonă-tampon între NATO și Rusia.
Dacă Ucraina și-ar fi păstrat armele nucleare, în loc să le cedeze Rusiei, credeți că ar mai fi existat conflictul din Donbass sau credeți că ar mai fi fost anexată Crimeea?
Răspunsul e dificil. Uitați-vă la Coreea de Nord, are vreo frică?
Există ceva ce puteau face occidentalii pentru ca Ucraina să-și păstreze integritatea, și n-au făcut?
Bineînțeles. Prin Memorandumul semnat la Budapesta între Statele Unite ale Americii, Federația Rusă și Regatul Unit al Marii Britanii, aceste state au promis garanții de securitate Ucrainei în schimbul renunțării la armamentul nuclear. Acest Memorandum nu a fost respectat. Niciuna din aceste țări, nici SUA nu au făcut vreun demers practic pentru a nu permite Rusiei să facă ceea ce a făcut. Dezamăgirile sau alte reverențe diplomatice arătate de aceste state au permis practic evoluția negativă a Rusiei. Totul a pornit în 2008 cu Georgia, când Rusia nu a primit nicio reacție din partea Occidentului. Rușii au înțeles că ei pot merge mai departe: au mers mai departe cu Crimeea, cu Donbass, antrenamente militare în Siria. Să vedem ce va urma, odată ce Occidentul și-a arătat slăbiciunea.
Există senzația că presiunile asupra Rusiei prin sancțiuni încep să scadă?
Da. Există senzația că Rusia a reușit să imprime ideea de oboseală în mediul internațional, pe tema conflictului Ucrainei. Propaganda ruseas-că foarte răspândită inclusiv în vest are rezultate destul de mari și are impact asupra unor evoluții politice în diferite state vestice. Noi am învățat însă cum să ne apărăm de propaganda rusească prin care Ucraina este prezentată ca un stat eșuat: o propagandă nu poate fi învinsă de o altă propagandă, singura soluție este reformarea țării.
CV Oleksandr Bankov
S-a născut în data de 3 februarie 1983 la or. Rubizhne, Ucraina. În 2005 a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității Naționale „Taras Șevchenko“ din Kiev. Este diplomat de carieră, începându-și activitatea în Ministerul Afacerilor Externe în 2006, ca atașat, secretar III al Ambasadei Ucrainei în România.
În perioada 2010-2014
a ocupat funcții de secretar III, secretar II, secretar I, consilier al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei. Între 2014-2017, a fost director adjunct, șef de Cabinet al Ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei.
În data de 23 iunie a fost numit în funcția de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în România. Vorbește română, engleză și franceză.
Din discuțiile avute la Kiev, a rezultat deschiderea părții ucrainene pentru propunerile părții române în ceea ce privește învățământul secundar. Nu e vorba despre rectificări la legea adoptată deja, ci doar de unele clarificări pe care le vom aduce prin Legea învățământului secundar, în sensul proporțiilor care se vor introduce.“
Partea ucraineană a propus astfel introducerea graduală a învățământului în limba ucraineană în școlile minorităților după cum urmează: în clasa a cincea 30% din predare va fi în limba ucraineană și 70% în limba minorității respective, în limba română în cazul despre care vorbim. Gradual, orele în limba ucraineană vor crește în așa fel încât în clasa a XII-a ajungem la 70% în limba ucraineană și 30% în limba română.“
S-a amânat până la clarificarea situației legate de Legea educației, dar nu cred că acest lucru va opri relațiile ascendente dintre Ucraina și România. Și cred că această situație nu va afecta decizii care s-au luat deja între cele două țări, cum sunt Comisiile mixe care au început să lucreze sau a oportunităților existente. Sper, de asemenea, să nu aibă efect asupra schimburilor comerciale aflate în creștere. Anul trecut schimburile au fost de peste un miliard două sute de mii, iar anul acesta avem cu 200.000 de euro în plus.“
