– Ioan Amarie a renuntat la functia de sef al PNA prin demisia inaintata ieri la CSM
– Amarie a depus la CSM si o cerere de retragere din functia de procuror, potrivit noilor legi, care ii permit pensionarea anticipata
– Pensia lui Amarie va fi una mare, corespunzatoare ultimei functii detinute la PNA, ceea ce va insemna aproximativ 80% din ultimul salariu de procuror general al PNA
– Cine va conduce PNA si ce destin va avea aceasta institutie dupa restructurarea Parchetului General? Ð sunt doua intrebari care framanta acum lumea juridica si politicaIoan Amarie nu a mai asteptat ziua de astazi, cand ministrul Macovei urma sa propuna plenului CSM revocarea din functie a sefului PNA. De altfel pe 1 august Amarie implinea in functia de sef al PNA „trei ani de mandat”. Scaunul lui Amarie a inceput sa se clatine inca din ianuarie a.c., cand noul ministru al Justitiei a criticat in termeni duri ineficienta PNA, caracterizata a fi incapabila a se lupta cu marea coruptie. Conform cerintelor UE, Ministerul Justitiei a solicitat organizatiei Freedom House (FH) sa efectueze o evaluare a activitatii PNA. Raportul de auditare independenta FH nu a fost unul roz pentru institutia lui Ioan Amarie. FH si-a exprimat „indoieli cu privire la independenta PNA”. In raportul FH se arata si ca „PNA a intampinat dificultati in rezolvarea acuzatiilor de coruptie in randul membrilor PSD”.
Raportul FH consemna si cazuri in care institutia lui Amarie nu a actionat cu eficienta si autonomie: „Anchetele PNA nu au vizat decat persoane cu functii mici din guvern, in timp ce ministri ca Serban Mihailescu si Miron Mitrea nu au fost nici macar o data investigati, desi au fost implicati in mai multe scandaluri de coruptie”.
In mai multe declaratii publice si conferinte de presa ministrul Macovei i-a cerut lui Amarie demisia de onoare, in conditiile in care anumite ONG-uri au atentionat societatea civila asupra ineficientei luptei cu coruptia la nivel inalt. Sub presiunea opiniei publice Ioan Amarie a demisionat din functia de membru al CSM. Cea mai grava acuzatie adusa institutiei a fost aceea ca PNA s-ar afla sub controlul politic al PSD si ca fosta guvernare a folosit PNA ca instrument impotriva opozitiei. Macovei a repetat mereu ca Amarie este direct responsabil pentru rezultatele inregistrate de PNA.
„Big-fish” in acvariul PNA
Recent ministrul Justitiei ii amintea lui Amarie ca UE ne cere la capitolul anticoruptie si prinderea de „big-fish” (pesti mari) pentru a da semnalul ca Romania se pre-gateste de aderare in 2007. „Pesti mari” in acceptia oficialilor UE, dar si a societatii civile romanesti, devastata de acte de coruptie politica, inseamna parlamentari si membri ai puterii executive. In luna mai a.c. Curtea Constitutionala emitea decizia prin care stabilea competenta exclusiva a Parchetului General in urmarirea penala si trimiterea in judecata a senatorilor si deputatilor. Astfel ca mai multe dosare cu fosti si actuali parlamentari PSD acuzati de coruptie au fost transferate de la PNA la PG. Intre 2004 si 2005 la PNA se inregistrasera cel putin noua dosare de coruptie politica, dosare in care „inotau” urmatorii „pesti mari”: Ioan Vasile Savu (fost deputat PSD); Petre Daea (senator PSD); Marin Diaconescu (deputat PSD); Viorel Balcan (deputat PSD); Mihail Sireteanu (fost deputat PSD); Antonie Iorgovan (senator PSD); Adrian Paunescu (senator PSD); Vintila Matei (fost senator PSD); Nicolae Badalau (deputat PSD); Adrian Nastase (fost prim-ministru) si o serie de lideri marcanti ai PSD implicati in afacerea „Stenograme PSD”. In cei trei ani scursi de la infiintarea PNA (1 septembrie 2002) mai multe dosare cu personaje penale protejate de parlamentari PSD au ramas nesolutionate sau au primit NUP si SUP. Un exemplu in acest sens ar fi dosarul deputatului PSD Culita Tarata, cercetat penal de PNA pentru arendarea ilicita a Insulei Mari a Brailei. In august 2004 Culita a primit SUP.
Procurori controversati ajunsi sefi la PNA
Mass-media si o serie de ONG-uri au avertizat in ultimii trei ani ca in structurile centrale si teritoriale ale PNA s-au infiltrat procurori controversati. Chiar si asupra sefului PNA, Ioan Amarie, a planat suspiciunea ca este oricand santajabil ca magistrat din cauza unui accident auto pe care l-a comis ca pro-curor la Parchetul Dorohoi (soldat cu o victima) Ð accident incheiat cu NUP pe dosarul penal deschis de Politia Rutiera. Reprezentantul unei ONG combative, Mugur Ciuvica, a denuntat in repetate randuri ascensiunea considerata scandaloasa a procurorului Alexandru Chiciu, ajuns chiar sef de sectie la PNA. Ciuvica i-a dezvaluit public lui Chiciu toata implicarea acestui procuror in scandalul judiciar „Armaghedon”. Si in serviciile teritorile au aparut procurori dubiosi, cum ar fi seful PNA Bacau, care detine o avere considerabila facuta in fieful economic al lui Dumitru Sechelariu (inculpat PNA, recent eliberat din arest de Curtea de Apel Bacau).
Reorganizare, rebotezare
In conditiile in care Curtea Constitutionala a lasat PNA fara competenta de a ancheta parlamentarii corupti este posibil ca ministeriatul Macovei sa decida o restructurare a Parchetului General.
In ianuarie a.c., la prima sa conferinta de presa, ministrul Macovei a vorbit chiar de o sectie anticoruptie la PG, adica despre o „inghitire” a PNA in structura Parchetului General. In Raportul Freedom House se recomanda de altfel ca „PNA sa fie reorganizat ca parchet pentru prevenirea si combaterea coruptiei (PPCC)”. Ca va fi transferat ca sectie la PG sau ca va fi reorganizat si rebotezat in PPCC, PNA este cert ca va avea un nou „look”. Unul care sa corespunda cerintelor UE, dar si asteptarilor societatii romanesti postcomuniste, sufocata de coruptia la nivel inalt. Ipoteza desfiintarii institutiei PNA nu este insa agreata de oficialii de la Bruxelles, conform unor surse extrajudiciare (Miscarea Europeana – Sectiunea Nationala Romana).
