Copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a respins, recent, o eventuală construcţie politică „în prezent şi în viitor“ a partidului pe care îl conduce cu fostul şef de stat Traian Băsescu, atacându-l pe acesta pe motiv că ar fi apărător „ipocrit“ al statului de drept. Liderul ALDE a anunțat că singurul partid cu care vrea să se alieze este PSD.
Precizările au fost făcute după ce în spaţiul public au apărut speculaţii privind o eventuală colaborare între cele două partide, având în vedere tonul mai degrabă curtenitor al declaraţiilor publice din ultimele săptămâni ale liderilor ALDE și PMP. Tăriceanu a descoperit, recent, că Băsescu „are experienţă, este foarte mobil intelectual, are multe calităţi pentru politică“, iar Băsescu nu crede că Tăriceanu a luat mită un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu.
De fapt, cu unele excepții, nimeni din presă nu a vorbit despre o alianță politică între cele două partide, în sensul clasic al cuvântului. Ce este însă evident este că PMP și ALDE au interese comune atunci când vine vorba de atitudinea Parlamentului față de justiție. Acest lucru este cu adevărat important dincolo de vorbele liderilor. Astfel, Traian Băsescu a lansat tema „statului mafiot“, în care SRI și DNA ar fi scăpate de sub orice control civil. Tăriceanu a preluat tema și i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să verifice afirmaţiile fostului șef al statului. Drept răspuns, Iohannis a afirmat că are încredere în ceea ce fac instituţiile statului, iar declaraţiile unor persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată, care pun sub semnul întrebării ori contestă acest lucru, sunt lipsite de credibilitate. Traian Băsescu a concluzionat că SRI trebuie pus „zdravăn“ sub control, printr-o comisie parlamentară „extrem de puternică“, iar instrumentul prin care poate fi controlată DNA este legea răspunderii magistraților.
Criticile tot mai dese ale fostului preşedinte la adresa serviciului secret intern vin în contextul unor zvonuri privind dorinţa ca PMP să preia șefia Comisiei de control a activităţii SRI. De asemenea, în Parlament se află şi un proiect de lege privind răspunderea magistraților, prin care statul este obligat să recupereze „de îndată“ prejudiciile cauzate de judecători și procurori. Acesta se adaugă altor câteva zeci de proiecte de la Comisia juridică a Camerei Deputaților, care vizează modificarea Codului Penal. În toate aceste cazuri, PSD, partid cunoscut pentru apetitul de a modifica legislația penală, poate trece la fapte doar cu sprijinul ALDE și PMP.
Atacurile unor politicieni la adresa SRI sau DNA nu sunt o noutate. Băsescu și Tăriceanu au însă acum și o pondere parlamentară serioasă. Prin fuziunea cu UNPR, PMP are 46 de parlamentari, iar ALDE are 35. De cele două partide poate depinde majoritatea parlamentară și, împreună cu PSD, ar putea decide cine poate fi urmărit penal și cine nu. Numai un exemplu, ipotetic. Dacă procurorii vor descoperi informații suplimentare în dosarul mitei pe care ar fi oferit-o Sorin Ovidiu Vîntu și vor cere Senatului un vot care să vizeze urmărirea penală a lui Tăriceanu, soarta președintelui Senatului va depinde și de voturile PMP.
Tăriceanu spune, acum, că nu va alia cu Băsescu pentru că acesta din urmă este interesat să își salveze doar propria piele. El îl acuză pe Băsescu că „încearcă să treacă PMP de pragul electoral nu pentru a contribui la binele comunităţii“, ci pentru că vrea „să-şi creeze un instrument politic cu care să-şi negocieze conform cutumelor statului mafiot propria libertate şi a apropiaţilor săi şi cu care, alături de dosarele SRI cu care a plecat de la Cotroceni, să şantajeze şi să ameninţe, aşa cum se vede din ce în ce mai des în spaţiul public“. Dacă tot suntem la faza acuzațiilor fără dovezi, îmi permit să pun și eu un semn de întrebare: prin ce diferă obiectivele ALDE de cele ale PMP?
