Cel mai mare accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider (LHC), va fi repornit saptamana viitoare, potrivit unui anunt facut de CERN, informeaza BBC News, citat de Mediafax. Acceleratorul de particule a fost inchis in perioada de Craciun, la scurt timp dupa ce a stabilit un record in ceea ce priveste cea mai mare energie a particulelor inregistrata vreodata.
Pe parcursul urmatoarelor luni, cercetatorii intentioneaza sa doboare acest record, experimentele avand ca obiectiv atingerea unei energii de circa sapte teraelectronvolti (TeV). Cu toate acestea, primele operatiuni vor fi realizate cu energii reduse, "energii de injectie". In urmatoarele saptamani, energia din interiorul acceleratorului va fi crescuta, depasind recordul de 2,36 TeV si tinzand spre 7 TeV.
In 2010, CERN are ca obiectiv cresterea energiei fasciculelor de protoni, pregatind o coliziune la energia de 7 TeV (3,5 TeV pentru fiecare fascicul), aceasta valoare reprezentand de trei ori si jumatate puterea maxima a acceleratorului detinut de institutul american FERMILAB. "Am inchis din motive tehnice, dupa Craciun, si suntem pregatiti sa pornim din nou acceleratorul", a declarat un purtator de cuvant al CERN. Potrivit sursei citate, acceleratorul va fi pornit saptamana viitoare, insa fara a se fi stabilit cu exactitate o zi pentru acest eveniment.
Operat de Centrul European pentru Cercetare Nucleara (CERN), LHC este cel mai mare accelerator de particule din lume si va crea conditii similare momentelor de dupa Big Bang. Cercetatorii vor incerca sa identifice, in cadrul experimentului, bosonii Higgs, particule sub-atomice, instabile, numite si "ale lui Dumnezeu", cruciale pentru intelegerea fizicii actuale, pe care multi le-au studiat fara sa le fi vazut vreodata. De asemenea, specialistii vor sa studieze supersimetria, un concept care permite explicarea uneia dintre cele mai bizare descoperiri din ultimii ani, aceea ca materia vizibila nu reprezinta decat 4% din Univers. Materia neagra (23%) si energia neagra (73%) impart restul. Cercetatorii de la CERN vor, de asemenea, sa studieze misterele materiei si anti-materiei.
Aflat intr-un tunel de 27 de kilometri, la 100 de metri adancime sub granita franco-belgiana, LHC foloseste circa 1.200 de magneti superconductori pentru a dirija razele de protoni si pentru a le face sa circule in interiorul tunelului cu viteza luminii. In plus, in anumite regiuni ale tunelului, razele de protoni intra in coliziune cu energii enorme. In locurile in care au loc ciocnirile se afla aparatura speciala care masoara interactiunea razelor de protoni pentru a descoperi informatii care ar putea impinge mai departe frontierele cunoasterii. Cei patru detectori principali din cadrul LHC sunt Atlas, Compact Muon Solenoid (CMS), Alice si LHCb. Atlas si CMS sunt detectori multifunctionali, in timp ce Alice si LHCb sunt proiectati pentru cercetari stiintifice specifice.
Inginerii au repornit LHC pe 20 noiembrie 2009, la 14 luni dupa producerea a doua pene succesive, la cateva zile de la inaugurarea oficiala a acestuia, pe 10 septembrie 2008. Prima pana a avut loc la 48 de ore dupa lansarea acceleratorului, in timp ce cea de-a doua, foarte grava, a provocat distrugerea a 53 de magneti, care au necesitat reparare sau inlocuire. Celebrul dispozitiv stiintific a fost oprit pe 19 septembrie 2008. In perioada in care LHC a fost reparat, noi sisteme de securitate au fost instalate de-a lungul acestui cilindru de 27 de kilometri. Construirea LHC a necesitat peste 12 ani , mobilizand peste 7.000 de fizicieni si investitii de circa 3,76 miliarde de euro.
