Un conac aflat in ruina si 70 de hectare de teren arendate este tot ce a mai ramas din mostenirea generalului Henri Berthelot. Seful misiunii franceze din Romania a fost improprietarit de Regele Ferdinand dupa primul razboi mondial cu o parte din averea familiei Nopcsa din Tara Hategului.
Comuna Farcadin din judetul Hunedoara, unde se afla mosia daruita generalului, a primit numele „osteanului” francez. Comunistii au schimbat numele localitatii, dar au conservat conacul si au cultivat terenurile ajunse in folosinta IAS. Dupa '89, comuna si-a reluat numele de sorginte franceza, dar pamanturile si mai ales conacul, trecute in proprietatea Academiei Romane, au fost lasate in paragina.
Academia Romana neglijeaza o cladire deosebit de importanta atat din punct de vedere istoric, cat si in ceea ce priveste relatiile franco-romane. O resedinta a generalului Berthelot, conducatorul misiunii franceze din Romania in timpul primului razboi mondial, aflata in proprietatea institutiei de la Bucuresti se afla intr-o stare avansata de degradare intr-o comuna aflata la poalele Muntilor Retezat.
Localitatea, numita Unirea sub regimul comunist, si-a reluat vechiul nume, General Berthelot, in semn de respect pentru ofiterul francez, dar autoritatile nu pot sa faca nimic pentru renovarea conacului. Acesta este proprietatea Academiei Romane, iar Consiliul Local nu poate sa investeasca bani in imobilul care nu ii apartine.
Locatarii de ocazie au distrus cladirea
Intr-o curte imensa, flancat la stanga de fostele grajduri si la dreapta de locuintele argatilor, se inalta ruinele unui conac. Coloanele din fata intrarii monumentale, cele doua scari care coboara in stanga si in dreapta terasei spre peronul pentru trasuri, golurile mari unde candva au fost ferestre, toate pastreaza inca un aer nobiliar.
In salonul imens de unde a disparut parchetul ar mai trebui sa se auda pasii de vals al domnitelor aristocrate din Tara Hategului. In ceea ce candva a fost baia se mai pastreaza mozaicul facut din bucati de marmura si ceramica zmaltuita. Mozaicul a scapat de distrugere pentru ca tiganii care au locuit conacul dupa '89 nu au putut sa foloseasca pardoseala baii pentru foc.
In rest, tot ce a fost din lemn a fost folosit la incalzirea locatarilor de ocazie. Ruina conacului de pe terasa caruia se vad in zare crestele Muntilor Retezat se afla in comuna hunedoreana General Berthelot.
Batranii din sat isi mai amintesc de generalul francez care venea destul de rar in Tara Hategului. „Pentru ca era un om gras, taranii ii spuneau generalul Burtalau. Nu stiau sa pronunte corect numele francez. Dar era om cumsecade, care de cate ori venea la conac ne facea cadouri noua, copiilor”, povesteste o batrana, iesita la pascut cu vacile in apropierea conacului.
Academia, un proprietar delasator
Dupa moartea generalului Henri Berthelot, conacul si cele 70 de hectare de teren au ramas, prin testament Academiei Romane, al carui membru de onoare era generalul francez. Pana in '89, conacul si cele 70 de hectare de teren au apartinut de IAS. Dupa desfiintarea intreprinderii agricole, atat pamantul, cat si conacul au intrat in posesia proprietarului de drept, Academia Romana.
Forul stiintific nu s-a dovedit insa un proprietar prea grijuliu, lasand conacul in paragina. Probabil ca aceeasi soarta ar fi avut si cele 70 de hectare de teren daca nu ar fi fost luate in arenda de un localnic.
O perioada, conacul a fost locuit de tigani. Acestia l-au distrus aproape in intregime. Au pus pe foc tot ce a fost din lemn, incepand cu usile si ferestrele ornate cu sculpturi si terminand cu podelele din lemn nobil. Dupa ce nu au mai avut cu ce sa se incalzeasca, rromii au parasit cladirea, care zace acum pustie cu tencuiala cazuta si zidurile degradate.
De la „Fata Neagra” la Berthelot
Conacul din comuna hunedoreana General Berthelot are o istorie foarte bogata. Inainte de generalul fracez, cladirea a apartinut celebrei familii Nopcsa, nobili romani maghiarizati in anul 1801, cand le-a fost acordat un titlu nobiliar.
La mijlocul secolului al XIX-lea, Laszlo Nopcsa s-a declarat roman, fapta pentru care a fost pedepsit cu confiscarea averii. El s-a refugiat la castelul din Farcadin, traind o viata plina de mister. Prozatorul maghiar Jokai Morr il descrie in romanul „Sarmanii bogati” ca fiind „Fata Neagra”, un bandit care organiza la conac baluri unde invita aristocratia din zona pentru ca noaptea, la intoarcerea de la sindrofie sa ii jefuiasca. Ultimul descendent din familia nobilara maghiara, Franz Nopcsa, s-a sinucis la Budapesta, el neavand urmasi. Averea lui a fost confiscata, pentru ca s-a dovedit ca a desfasurat activitati de spionaj contra Romaniei in timpul primului razboi mondial.
Pentru meritele sale deosebite in organizarea Armatei romane, generalul Berthelot, unul dintre favoritii Reginei Maria, a primit mosia familiei Nopcsa din Farcadin, iar in semn de pretuire localitatea a primit numele sau.
