Cea de-a 79-a ceremonie a decernarii Premiilor Oscar s-a desfasurat ca in familie. Nu numai pentru ca multi nominalizati au venit cu mame, frati si surori – cand nu si-au adus sotii, sotiile sau copiii -, dar si pentru ca premiile acordate au indreptat cateva din greselile din trecut ale AMPAS, creand la Kodak Theatre o atmosfera plina de incredere.
Ca de obicei, greselile corectate au provocat alte greseli. Martin Scorsese a primit in sfarsit Oscarul, dupa ce a tot fost nominalizat de la "Raging Bull" incoace, adica din 1981. Filmul sau, "The Departed"/"Cartita", a fost desemnat cel mai bun film al anului, iar autorul sau cel mai bun regizor, alte doua premii recompensand scenariul original si montajul. Trei prieteni vechi de 37 de ani i-au inmanat lui Scorsese premiul pentru cel mai bun regizor – Francis Ford Coppola, Steven Spielberg si George Lucas. "De-a lungul vremii mi-au tot spus diversi oameni – ba la medic, ba in lift – ca le-ar placea sa iau Oscarul", a spus veteranul regizor pe care Academia Americana de Film de-abia acum il recunoaste ca pe unul de-al ei. AMPAS l-a rasplatit in fine si pe Ennio Morricone, care a compus muzica a peste 400 de filme. Compozitorul italian a inceput sa planga, iar cand si-a dres glasul, a spus ca premiul nu inseamna pentru el un sfarsit, ci o continuare. Ennio Morricone e nascut in 1928.
Cum era de asteptat, Helen Mirren si Forest Whitaker au fost desemnati cei mai buni actori in rol principal feminin, respectiv masculin. Si tot cum era de asteptat, Helen Mirren i-a multumit Reginei Angliei, care "timp de 50 de ani si-a mentinut demnitatea si coafura", in vreme ce Forest Whitaker, mai vizibil emotionat, a marturisit ca da, e posibil pentru un copil din sudul Texasului sa-si indeplineasca visul. Acelasi lucru l-ar spune si Jennifer Hudson, Oscar pentru cel mai bun rol secundar feminin, care a plecat de la un concurs adresat neprofesionistilor ("American Idol", pe care nu l-a castigat) si a ajuns sa-i dea clasa lui Cate Blanchett. Echivalentul masculin al premiului nu l-a primit insa Eddie Murphy, asa cum multi se asteptau, ci Alan Arkin, pentru rolul din "Little Miss Sunshine".
Mesajul lui Al Gore, inca verde
O prezenta asteptata a fost Al Gore, care se presupunea ca o sa-si anunte candidatura la presedintia SUA. Prilej de glume – si din partea organizatorilor (plus Gore), care au regizat o falsa intrare a orchestrei peste speech-ul lui, si din partea lui George Clooney, care a spus ca l-a vazut in culise band si ca nu crede ca o sa mai candideze. Documentarul produs de Al Gore si regizat de Davis Guggenheim, "An Inconvenient Truth", de o notorietate poate mai mare decat filmele lui Michael Moore pentru ca nu e un film politic, ci unul uman, a primit, fireste, Oscarul. Iar Al Gore a profitat de ocazie pentru a-si continua lupta de sensibilizare in legatura cu pericolul incalzirii globale. Si, bravo lui, n-a amestecat aici politica. N-a pomenit nimic de posibila candidatura. A fost si prima oara cand ceremonia Oscarurilor a fost una ecologica suta la suta, pe site-ul www.oscar.com fiind afisate masurile ecologice pe care fiecare le putem lua.
O editie foarte babelizata (sic!)
De altfel, aceasta editie a Oscarurilor a fost mai toleranta si mai militanta ca niciodata. Filmele a trei regizori mexicani au strans 16 nominalizari, actori britanici, spanioli, mexicani, australieni au fost nominalizati alaturi de americani, ceremonia a fost prezentata de o actrita (Ellen DeGeneres) ale carei orientari gay sunt binecunoscute, iar Melissa Etheridge, alta artista gay, premiata pentru cea mai buna melodie, i-a multumit sotiei (!) si celor patru copii. Un adevarat Babel. Din pacate, "Babel" filmul a fost marele invins al editiei, plecand acasa doar cu premiul pentru coloana sonora, dupa ce avusese 7 nominalizari. Iar "United 93", nominalizat oricum la mai putine categorii, n-a primit nici macar Oscarul pentru montaj. Nici Peter O’Toole n-a luat premiu, dar are deja, dupa 7 nominalizari, Oscarul onorific din 2003. Catherine Deneuve si Ken Watanabe au omagiat cei 50 de ani de cand Oscarul se acorda unui film vorbit in alta limba decat engleza.
Ecologisti si la haine
Si la capitolul glamour, editia s-a jucat preponderent in verde. Celine Dion, Kate Winslet, Beyonce Knowles, Helen Mirren au ales diverse tonuri de verde, iar Jada Pinkett Smith si sotia lui Forest Whitaker au sperat sa atraga norocul cu rochiile lor aurii. Nicole Kidman a purtat o rochie rosie ca focul, Meryl Streep a venit ca la piata, iar cea mai eleganta a parut sa fie Jennifer Lopez. Ceremonia s-a desfasurat intr-un ritm suficient de alert pentru ca excelentele momente coregrafice, cu dansatori alcatuind cu corpurile lor ba un pistol, ba un pantof cu toc cui, ba un pinguin sa nu fie un impediment pentru anuntarea premiilor. O alta noutate a fost faptul ca fiecare premiant urca pe scena insotit de vocea unui announcer, care spunea doua, trei vorbe istete despre background-ul acestuia. Ca niciodata, un cor gospel i-a binecuvantat inca de la inceput pe toti nominalizatii. Probabil ca sa nu ramana nimeni suparat.
Statuetele Oscar, facute de un roman
Cele mai cunoscute trofee din lume, statuetele decernate la Premiile Oscar, sunt facute in atelierele firmei unei familii de romani din Chicago, potrivit site-ului realitatea.net. Firma a fost infiintata in 1940 de catre fiul unui imigrant roman si a fost angajata sa produca statuetele aurite din anul 1983, de mai bine de 20 de ani.
Owen Siegel, fondatorul companiei RS Owens, care produce in fiecare an cele 55 de statuete Oscar, a inceput sa lucreze in 1938 ca vanzator de seminte pentru porumbei in pravalia tatalui sau, care emigrase din Romania. Owen Siegel a vandut la cursele de porumbei primele lui trofee. Apoi, cand a inceput sa castige, si-a facut firma si in 1950 a ajuns sa se ocupe de producerea si comercializarea trofeelor. In 1983 a fost solicitat sa faca Oscarurile, iar apoi trofeele pentru premiile productiilor tv Emmy si chiar trofeele pentru MTV Music Awards. In 1978, Owen Spiegel a primit si el un trofeu pentru intreaga activitate. Owen Siegel a incetat din viata in 2001, la doar cateva saptamani dupa ceremonia Academiei Americane de Film. De atunci, de companie se ocupa fiul sau, Scott. El spune ca firma nu castiga foarte multi bani din Oscaruri, insa gala din fiecare an este o oportunitate extraordinara pentru publicitate. Restul trofeelor fabricate ii aduc lui Scott Siegel aproape 15 milioane de dolari pe an.
