UPDATE 17.50: Curtea de Apel București a admis contestația DNA împotriva achitării Marianei Rarinca pentru șantajarea președintei instanței supreme, Livia Stanciu. Primul termen de judecată a fost fixat pentru vineri. Apelul va fi rejudecat de o altă instanță de judecată.
—-
România liberă vă prezintă cele mai importante momente din sala de judecată:
Avocatul Popescu, în prezența impasibilă a clientei sale, judecătoarea Găgescu, către reporterul RL : “Vă pot acuza de hărțuire”
După ce instanța a respins solicitarea judecătoarei Găgescu de a fi admisă ca parte în proces, pe holul Curții de Apel București reporterul României Libere a întrebat-o în baza cărui text de lege penală a înaintat note scrise într-un dosar în care a dat o decizie definitivă. Doamna Găgescu ne-a spus că nu vrea să facă declarații, rezervându-și, ca judecător, dreptul la tăcere. Reporterul a insistat, precizând că va scrie despre subiect și că este deontologic să consemneze punctul de vedere, spunând și că înregistrează conversatia pentru ca în caz de proces să poată proba că i-a solicitat punctul de vedere.
Din acel moment doamna judecător a tăcut, însă domnul avocat Corneliu Popescu ne-a amenințat: ” Vă pot acuza de hărțuire!”. Iată că dacă unui jurnalist i se pare normal să obțină un punct de vedere de la o persoană publică, ce s-a vrut parte în proces, un avocat îl încadrează la “hărțuire”!
====
Instanța RESPINGE solicitarea judecătoarei Găgescu de a fi “ascultată” în cadrul procedurii de judecare a contestației în anulare a deciziei prin care acest magistrat, alături de judecătorul Dolache ( nu a cerut să fie parte în proces) a achitat-o pe inculpata Mariana Rarinca pentru șantajarea președintei Înaltei Curți, Livia Stanciu.
În declarația ei înainte de pronunțarea pe cererea judecătoarei Găgescu, Livia Stanciu, președinta Înaltei Curți, a ținut o lecție de Drept, explicând pas cu pas ce înseamnă parte într-un proces penal si care este locul și rolul magistratului.
13.30 Avocatul Popescu: “Legiutorul e uneori prost”
Avocatul judecătoarei Risantea Găgescu insista ca instanța să o “asculte” pe magistrat chiar dacă în Codul de Procedură Penală nu este prevăzută această posibilitate. ” Legiutorul e uneori prost” a spus avocatul. Acesta insistă ca instanța să o întrebe de judecătoarea Găgescu dacă o URĂȘTE sau o iubește pe Livia Stanciu, președinta Înaltei Curți, care a acuzat-o pe Rarinca de șantaj. Prima instanță a condamnat-o pe Rarinca la doi ani cu suspendare, dar instanța de apel din care a făcut parte si Risantea Găgescu a achitat-o, analizând rechizitoriul de trimitere în judecată, procedură specifică doar judecătorului de cameră preliminară. În plus, Risantea Găgescu, potrivit DNA, s-ar fi aflat în incompatibilitatea când s-a pronunțat deoarece nu a promovat la Înalta Curte din cauza Liviei Stanciu, care i-a pus o întrebare despre “eroarea judiciară”, întrebare la care dna Găgescu nu a răspuns corect, după cum ar rezulta din dialogul redat de România Liberă.
Președintele instanței de judecată îi explică avocatului Popescu și judecătoarei Găgescu, prezentă în sală, că procedura penală defineste clar cine sunt părțile care pot fi ascultate în contestația în anulare, iar judecătorul care a dat decizia definitivă NU este parte în proces. De asemenea, a explicat si faptul că
===
12.30 Avocatul Cornel Liviu Popescu solicită ca instanța să accepte “ascultarea” judecătoarei Risantea Găgescu, cea care a pronunțat achitarea în dosarul “Rarinca” Avocatul invocăâ articolul 8 al CEDO- capitolul “Dreptul la viața privată” care include si dreptul subiectiv la apărarea carierei profesionale. Decizia definitivă de achitare a judecătoarei Risantea Găgescu a fost atacată de DNA prin contestație în abulare, admisă în principiu de instanță.
Președintele instanței îi atrage atenția că în contestația în anulare pot pot fi ascultate decât părțile, iar judecătorul care a pronunțat sentința definitivă NU este parte în proces. De asemenea, că art. 8 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului NU poate fi invocat deoarece legislația internă oferă judecătoarea, pe cale administrativă, posibilitatea de a se apăra în eventualitatea în care ar fi declarată de CSM ca fiind în stare de incompatibilitate si ar fi sancționată.
Avocatul a cerut ca să se facă o “analogie” cu judecarea recuzării sau abținerii, când poate fi ascultat si magistratul.
Presedintele instanței îi atrage atenția că obiectul judecării este contestația în anulare, nu recuzarea sau abținerea, iar procedura e clară: judecătorul NU este parte în proces.
===
11.50: Rarinca spune că DNA nu avea competența materială de a o trimite în judecată. Președintele îi atrage atenția că, dacă se consemnează această declarație, cere de fapt să i se anuleze și achitarea și nu crede că vrea asta.
Practic, președintele instanței, judecătorul Matei, căruia ea i-a cerut recuzarea, a ajutat-o pe Rarinca.
Președinta ICCJ, Livia Stanciu, nu vrea să dea declarații.
Avocatul judecătoarei Găgescu intervine și cere să se pronunțe pe notele scrise depuse la dosar. Cererea este semnată doar de avocat.
Avocatul Popescu cere să se consemneze prezența judecătoarei Găgescu și cere audierea ei. Președintele îl întreabă dacă a fost angajat de Mariana Rarinca, iar avocatul îi răspunde că a fost angajat de judecătoare.
Președintele Matei îl întreabă în ce calitate să fie audiată judecătoarea Găgescu. Avocatul răspunde că procedura contestației în anulare prevede ascultarea unei persoane, că și incompatibilitatea invocată în contestație poate fi translatată în procedură.
11.34: Avocatul Marianei Rarinca solicită probă cu înscrisuri prin care să dovedească faptul că judecătoarea Găgescu nu a fost în incompatibilitate. Citată în dosar și prezentă în sala de judecată, președinta ICCJ, Livia Stanciu, a spus că nu are nimic de adăugat.
Procurorul de ședință de la DNA, instituția care a făcut contestația în anulare, solicită respingerea probelor scrise cerute de Rarinca. Acestea sunt de fond NOTELE SCRISE ale judecătoarei Găgescu.
Între alte probe cu înscrisuri depuse de Rarinca, se află și nota de inspecție în care se contestă incompatibilitatea judecătoarei Găgescu. Președintele completului de judecată îi cere Marianei Rarinca să facă, dacă vrea, o declarație referitoare la contestația în anulare înaintată de DNA, pentru că nu consideră că judecătoarea Găgescu a fost incompatibilă.
În declarație, Rarinca susține că este nefondată contestația în anulare depusă de DNA. Totodată, Rarinca spune că DNA și Livia Stanciu aveau posibilitatea de a o recuza .
Președintele completului de judecată o roagă să nu pună concluzii pe fond, adică să nu citească, ci să facă o simplă declarație, iar Rarinca răspunde că și-a făcut notițe ca să nu uite.
”Consider că DNA a făcut un exces de zel, prin formularea unei contestații în anulare”, a spus Rarinca, în fața judecătorilor.
11.30: Cererea Marianei Rarinca de recuzare a judecătorilor George Matei și Anamaria Trancă a fost respinsă ca inadmisibilă. Începe judecarea cauzei pe fond.
10.30: Contestația DNA este judecată de magistrații Anamaria Trancă şi George Matei. Mariana Rarinca a depus cerere de recuzare a judecătorilor. Judecătoarea Găgescu este prezentă în sală alături de avocatul ei, Liviu Cornel Popescu, deși oficial ea nu este parte în proces.
—-
Sub ochii Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară astăzi, la Curtea de Apel București, un caz ce poate fi considerat record absolut al abuzului de drept: un judecător își apără propria hotărâre judecătorească într-o cale de atac.
Astăzi, la Curtea de Apel București se judecă contestația în anulare formulată de DNA împotriva achitării în cazul “Rarinca – șantajarea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție”, contestație admisă în principiu. Dacă este admisă contestația DNA, procesul Marianei Rarinca se va rejudeca. Ea a fost achitată definitiv în luna mai, după ce a stat în arest preventiv timp de șase luni.
În proces a intervenit cu NOTE SCRISE și judecătoarea Risantea GĂGESCU, membră a instanței care a dat sentința de achitare.
Ce se va întâmpla în viitor în România? Fiecare judecător va putea interveni cu note scrise într-un proces pentru a-și apăra sentința pronunțată? Se mai poate vorbi de Justiție în România?
Citește și: Cazul Rarinca. Răsturnare de situație la Curtea de Apel București, în dosarul “Șantaj la președintele ICCJ”
Mariana Rarinca a fost achitată de Curtea de Apel București pe 21 mai, în dosarul în care a fost acuzată de DNA că ar fi șantajat-o pe președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Livia Stanciu. Specialiștii consultați de România Liberă susțin că instanța de apel care a pronunțat achitarea nu a respectat legea.
Rarinca a fost arestată preventiv de mai multe instanțe, compuse din judecători diferiți. Instanța de fond a Tribunalului București a condamnat-o la trei ani cu suspendare, iar instanța Curții de Apel a achitat-o pe 21 mai.
Specialiștii spun că judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache, care au achitat-o, ar fi redactat motivarea achitării invocând critici raportate doar la (ne)legalitatea urmăririi penale, care ar intra în atribuțiile Camerei Preliminare, ce decide dacă procurorii, în instrumentarea dosarului, au respectat legea penală și drepturile inculpatului. Judecătorii Găgescu și Dolache riscă declanșarea unei acțiuni disciplinare și sancțiuni ale CSM, au spus specialiștii consultați de România Liberă la momentul achitării Marianei Rarinca.
Procurorii au făcut contestație în anulare a deciziei de achitare a Marianei Rarinca pe 30 mai. La acel moment, procurorii reclamau că judecătoarea Risantea Găgescu, din completul care a pronunţat decizia de achitare, nu ar fi fost imparţială, aducând ca argument interviul susţinut de ea în urmă cu doi ani în faţa membrilor CSM de magistratul care îşi dorea să promoveze la Înalta Curte.
DNA a citat, în solicitarea de atunci, discuţia purtată cu Livia Stanciu pe o chestiune de drept.
Dialog Livia Stanciu – Risantea Găgescu:
– Ce înţelegeţi prin eroare judiciară, doamnă…
– Când există o eroare judiciară.
– Da, asta vă întrebam: ce înţelegeţi prin eroare judiciară dvs.? Ca să înţeleg şi eu.
– Mă scuzaţi, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greşit.
– Sau invers.
– Sau invers – condamnările. Deci este singura… dar foarte rar, cred că sunt situaţiile foarte rare. Numai atunci aş face opinie separată.
Acest articol este proprietatea site-ului www.romanialibera.ro. Este interzisă republicarea conținutului acestui articol în lipsa unui acord din partea ziarului România liberă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa editoronline@romanialibera.ro.
