Serbia a ales calea Uniunii Europene – apreciaza analistii de la Belgrad, dupa alegerile de duminica, vazute ca un referendum pro sau antieuropean. Candidatul ultranationalist Tomislav Nikolic si-a recunoscut infrangerea in cel de-al doilea tur de scrutin si l-a felicitat pe proeruoepeanul Boris Tadic care, potrivit ultimelor date oficiale, a fost reales presedinte. Mii de belgradeni si cetateni ai Serbiei au sarbatorit pana la primele ore ale diminetii cu focuri de artificii victoria candidatului prooccidental Boris Tadic. Primele date preliminare neoficiale, oferite de Centrul pentru Alegeri Libere si Democratie, care anuntasera victoria lui Tadic in aceste alegeri, au fost confirmate si oficial de Comisia Electorala Centrala a Republicii Serbia si anume, ca acesta a obtinut 52,4% din voturile cetatenilor, in timp ce contracandidatul sau, Tomislav Nikolic, doar 45,4%, in conditiile unei participari record la procesul de votare, de 66,5%, nemaiintalnita de la caderea regimului Milosevic, in octombrie 2000.
In Kosovo procesul alegerilor prezidentiale s-a desfasurat fara probleme si nu exista inca reactii ale oamenilor politici din Pristina. Reuters apreciaza ca rezultatele alegerilor de duminica ar favoriza temporizarea procesului de independenta a Kosovo, liderii de la Pristina fiind dispusi sa mai astepte cateva saptamani pana in momentul declararii independentei provinciei. Liderii albanezilor kosovari, oamenii obisnuiti, dar si mass media, au incercat sa ignore desfasurarea alegerilor prezidentiale din Serbia. Jurnalele de duminica seara ale televiziunilor kosovare au inceput cu stirea despre vizita la Pristina a ministrului albanez de externe, iar stirea despre scrutimul prezidential din Serbia, inclusiv despre desfasurarea alegerilor in sectiile de votare deschise pentru cetatenii sarbi din Kosovo, a trecut pe un loc patru. Presedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, a incercat sa minimalizeze importanta scrutinului din Serbia, spunand ca alegerile de la Belgrad nu au nimic de-a face cu Kosovo, ca sunt doar alegeri care se desfasoara "intr-o tara vecina". El a reiterat ca au mai ramas doar cateva zile pana la declararea independentei.
Presedintele SUA, George Bush, prezinta luni un proiect al bugetului de stat, in valoare de 3 mii de miliarde de dolari. Destinat anului bugetar octombrie 2008 – septembrie 2009, documentul prevede un deficit de 400 de miliarde de dolari, aproape dublu fata de 2007. Este de aspteptat ca dezbaterile din Congres sa fie extrem de animate, avand in vedere opozitia dintre administratia republicana si democratii majoritari in legislativ, legata de finantarea campaniei din Irak sau reducerea taxelor. Bush incearca sa defineasca ultimul an al presedintiei sale: promovarea luptei impotriva terorismului si reduceri de taxe care sa ajute economia. Democratii insa, care controleaza Congresul, au si promis o opozitie puternica fata de ultimul plan de buget al presedintelui. Ca si in anii trecuti, propunerile pentru bugete mai mari se adreseaza securitatii nationale. Bugetul pentru Aparare este proiectat a creste cu 7%, pana la 515 miliarde de dolari, iar cel pentru securitate nationala cu 11%, cu mari alocari pentru securitatea frontierei.
"Centrele Europene ale Consumatorilor sunt ambasadorii mei pretutindeni in Europa. In noile tari-membre, aceste centre vor fi finantate in proportie de 70% de Comisia Europeana", a declarat in Parlamentul de la Sofia comisarul european pentru protectia consumatorilor, Meglena Kuneva, dupa intalnirea cu presedintele Adunarii Nationale a Bulgariei, Gheorghi Pirinski. Principala tema a discutiilor dintre cei doi a fost ratificarea Tratatului de la Lisabona, precum si informarea cetatenilor in legatura cu continutul acestuia. Kuneva a explicat ca in fiecare tara-membra va exista un astfel de centru. Prin intermediul Centrelor Europene ale Consumatorilor, acestia vor avea posibilitatea de a-si apara drepturile, indiferent de tara din care provine serviciul sau produsul de care sunt nemultumiti.
In Irak, membrii fostului partid de guvernamant din timpul regimului condus de Saddam Hussein se pot intoarce in mod oficial in viata publica. Legea care prevede reabilitarea fostilor membri ai Partidului Baas a fost ratificata de Consiliul prezidential, dupa ce luna trecuta a fost adoptata de Parlament. In acest fel au fost eliminate obstacolele legale ce impiedicau intrarea in vigoare a acestui controversat text, care doreste sa incurajeze reconcilierea nationala. Mii de fosti membri ai Partidului Socialist Baas isi pot primi vechile slujbe inapoi in urma legii aprobate ieri de Consiliul prezidential de la Bagdad. Administratia de la Washington considera ca aceasta lege este vitala pentru stabilitatea Irakului, contribuind la reconcilierea politica si la reintegrarea functionarilor de confesiune sunita care au detinut functii in timpul lui Saddam Hussein. O parte dintre ofiterii care s-au aflat sub comanda fostului dictator au fost deja reprimiti in armata irakiana, dar noua lege va conferi un cadru legal de reintegrare si pentru fostii functionari ai guvernului.
