10.000 de locuri lipsa in gradinite

Ieri, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti a prezentat o situatie privind starea invatamantului bucurestean in anul scolar care a trecut. Avand in vedere ca populatia este in scadere, tendinta este ca numarul de elevi sa fie tot mai mic de la an la an, ceea ce va face ca in multe scoli elevii sa ajunga sa invete doar intr-un schimb si sa se continue reorganizarea retelei scolare. De altfel, in urma comasarilor, numarul de unitati de invatamant din Capitala este mai mic cu 32 fata de anul trecut.

In continuare, la nivelul Bucurestiului exista un deficit de aproximativ 10.000 de locuri la gradinite, singura sansa pentru reglementarea situatiei constituind-o construirea de noi astfel de unitati de invatamant, activitate care cade exclusiv in sarcina primariilor de sector. Referitor la resursele umane, doar 69,36% dintre posturi sunt acoperite cu profesori titulari, restul catedrelor fiind asigurate de suplinitori (26,02%), pensionari (3,62%), asociati (0,3%) si fara studii corespunzatoare (0,7%). In privinta domeniilor care sunt deficitare in acoperirea cu personal didactic calificat, pe primul loc se situeaza informatica, urmata de pedagogie, psihopedagogie speciala si discipline economice. Acoperirea posturilor respective s-a realizat prin cumul de ore, profesori pensionari si din alte domenii. Lipsa de specialisti este cauzata, asa cum deja se stie, de salariile mici din invatamant, foarte multi preferand sa mearga in alte domenii si mai ales pe la firmele particulare. In privinta rezultatelor scolare ale elevilor, situatia este aproape la fel ca in anii trecuti. Cei mai multi elevi repetenti s-au inregistrat la invatamantul liceal si profesional (aproximativ 3.200), urmati de cei de la gimnaziu (1.305), primar (333) si postliceal (6).

Abandonul scolar

Referitor la abandonul scolar, cei mai multi elevi care au renuntat la scoala au fost cei din invatamantul gimnazial si profesional, cele mai putine abandonuri fiind inregistrate in randul liceenilor (86) si al elevilor din ciclul primar (162). La examenele nationale rezultatele au fost, de asemenea, apropiate celor din anii trecuti, iar in privinta scolilor de arta si meserii apetitul continua sa fie foarte scazut.

Tulburarile de vedere, locul I la afectiunile elevilor

O alta tema prezentata s-a referit la starea de sanatate a elevilor bucuresteni. Potrivit Directiei de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti, pe grupe de varste se remarca faptul ca cei mai bolnavi sunt elevii din clasele V-VIII – 267,3 la mie si cei mai sanatosi sunt copiii (1-4 ani) din crese – 90,3 la mie. Destul de bolnavi sunt si prescolarii (copii cu varsta intre 4 si 7 ani) Ð 183,9 la mie, elevii din ciclul primar Ð 222,6 la mie si cei de la liceu si scolile de arta si meserii Ð 249,3 la mie. Practic, cu cat avanseaza ca varsta si stresul scolar este mai mare, cu atat creste numarul afectiunilor. In privinta primelor sase boli dispensarizabile, pe prima pozitie la copiii din crese se plaseaza bolile metabolice si de nutritie, la prescolari si elevi cele mai frecvente afectiuni fiind bolile senzoriale, preponderente fiind tulburarile de vedere. Pe locul doi la elevi urmeaza bolile metabolice si de nutritie, iar la prescolarii din crese si gradinite, cele neuropsihice (inclusiv tulburari de vorbire). Pe pozitia a treia, la elevi se plaseaza afectiunile aparatului locomotor, iar la prescolari, cele de nutritie si metabolice. A patra pozitie este ocupata de bolile locomotorii la prescolari (crese si gradinite), neuropsihice la elevii din ciclurile primar si gimnazial si cardiovasculare la liceeni. Bolile respiratorii, indeosebi astmul si bronsitele, ocupa pozitia a cincea la prescolari (crese si gradinite), la elevii din clasele I-VIII fiind vorba de boli cardiovasculare, iar la liceeni de boli endocrine. In fine, pe a sasea pozitie la copiii din crese se plaseaza bolile de sange, la cei din gradinite, afectiunile cardiovasculare, la restul elevilor fiind vorba de boli respiratorii cronice. La nivel liceal, pe locul patru se plaseaza bolile cardiovasculare.

Ginecopatiile si hipertensiunea, frecvente in randul liceenilor

Referitor la categoriile de boli, specialistii remarca faptul ca in afectiunile cardiovasculare cele mai multe sunt minore, de tip suflu sistolic inocent, tahicardii sinusale, mic prolaps de valva mitrala si mai putin valvulopatii constituite. La ciclul primar apare si hipertensiunea arteriala oscilanta, de limita, care devine din ce in ce mai frecventa la ciclul gimnazial, dar mai ales la cel liceal si profesional, din cauza dereglarilor de pubertare, dar si a stresului scolar progresiv, crescand odata cu scolaritatea.
La bolile digestive predomina afectiunile cronice hepatice, mai ales bolile veziculei biliare de tip dischinetic functional, in buna masura legate si acestea din urma de incordarile nervoase si dereglarile postpubertare la elevii din ciclurile gimnazial si liceal + profesional. Ulcerul gastroduodenal, afectiune cu etiologie complexa (factor predispozant familial, abateri in regimul alimentar, fumatul, incordarile nervoase), apare discret inca din ciclul primar, creste moderat in cel gimnazial si semnificativ in ciclul liceal si profesional. Daca in ciclul primar ginecopatiile sunt extrem de sporadice, la ciclul gimnazial se inmultesc si sunt foarte dese la ciclul liceal si profesional.

Numar dublu de cazuri de epilepsie

Ingrijorator este faptul ca, fata de anul scolar 2003-2004, in cel precedent numarul de cazuri de epilepsie raportate s-a dublat, anume 814 fata de 400, cele mai multe fiind la grupa 11-14 ani (511 cazuri). La fel de alarmanta este si situatia bolilor metabolice, diabetul zaharat, care este absent in crese si nesemnificativ la gradinite, crescand moderat la ceilalti elevi, tendintele de obezitate fiind in crestere, indeosebi la fete si din motive de sedentarism. Spasmofiliile, deci lipsa de calciu, sunt foarte frecvente la liceeni (2003 cazuri), cele mai putine fiind in ciclul primar (247 cazuri). Ingrijoratoare sunt si afectiunile locomotorii, care se tripleaza pe parcursul cresterii in varsta, viciile de postura vertebrala, deci predispozitii ereditare, fiind accentuate de miscarea neadecvata, pozitia deficitara in bancile de la scoala – aceeasi banca pentru elevi de varste diferite, deci dimineata cei din clasele I-IV si dupa-amiaza cei de la gimnaziu si liceu. Specialistii au mai remarcat faptul ca s-au inregistrat 97 de cazuri de tuberculoza (boala saraciei), 57 de neoplazii, 72 de limfoame maligne si leucemii si 26 de cazuri de HIV/SIDA. Ca tendinte, pentru actualul an scolar specialistii nu intrevad modificari spectaculoase in starea de sanatate a elevilor, nici in sens pozitiv, nici negativ, deci situatia se va pastra aproape la fel.