De trei ori ministra Cati Andronescu încearcă, pentru a treia oară în viaţă, să revoluţioneze educaţia în picaj din România, rostind ideea curajoasă de a dota elevii patriei cu tablete electronice: „Ar fi o modalitate excepţional de eficientă în ceea ce priveşte folosirea fondurilor europene pentru educaţia copiilor şi creşterea calităţii procesului de învăţământ şi a progresului scolar” spunea doamna ministru. În weekend realizatorii TV şi invitaţii lor au întors subiectul pe toate feţele, arătând că transpunerea ideii în fapt ar necesita cheltuieli de 1 miliard de RON, în contextul încă frecventei „bude din curtea şcolii”.
Probabil inspirată de colegii de Parlament, care dorm pe ei cu tabletele în braţe în timp ce votează legi, doamna Andronescu s-a trezit vorbind, asemeni domnului Funeriu, care vroia să pună în fiecare şcoală sisteme de acces cu cardul, întocmai ca la sediile de birouri clasa A.
Încercăm să arătăm ce asemănări şi deosebiri există între „Câinele Vagabond România” şi „Tigrul Asiatic Coreea”, pe care Cati Andronescu vrea să-l fugărească până-l va ajunge din urmă la capitolul tehnologie în educaţie.
Economie
Coreea de Sud este a 15-a economie a lumii, cu un PIB de 1,164 trilioane de dolari, care ajustat după paritatea puterii de cumpărare, e echivalentul unui PIB de 1,556 trilioane dolari. PIB-ul per capita, ajustat după paritatea puterii de cumpărare a fost de 31,753 dolari în 2011. Exporturile Coreei de Sud au totalizat anul trecut 558,8 miliarde de dolari, poziţionând-o pe locul 7 în clasamentul mondial al exportatorilor, poziţionându-se înaintea Italiei, Rusiei, Marii Britanii, Canadei, Belgiei, Spaniei, Suediei, Norvegiei şi Elveţiei.
România este a doua economie a UE (începând de la coada clasamentului), având un PIB de 270 miliarde de dolari (după ce a fost ajustat în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, conform CIA Factbook), adică locul 47 la nivel mondial, ceea ce înseamnă un PIB per capita de 12.476 dolari. Exporturile României au atins anul trecut (conform CIA Factbook) cifra de 62 miliarde de dolari, poziţionând-o pe locul 54 mondial, chiar înaintea statelor Puerto Rico şi Columbia.
Industrie
Coreea de Sud e ţara de baştină a gigantului Samsung, un conglomerat de companii care activează în cele mai diverse ramuri de activitate, de la construcţii la asigurări, armament şi electronice. Cifra de afaceri din 2011 a companiei Samsun este de 247,5 miliarde dolari. Dacă Samsung ar fi o ţară, atunci „PIB-ul” său ar plasa-o pe locul 52, între Portugalia şi Israel. Doar cifra de afaceri a companiei Samsung e aproape cât tot PIB-ul României.
Compania fanion a grupului Samsung este Samsung Electronics, care este numărul 1 mondial în domeniul tehnologiei informaţiei. Smartphone-urile Samsung ocupă o cotă de piaţă de 25% la nivel mondial.
Ea este urmată de Samsung Heavy Industries, al doilea cel mai mare constructor de vapoare al Planetei.
LG este a doua mare companie din Coreea de Sud cu o cifră de afaceri de „doar” 89,5 miliarde dolari în 2011.
Grupul Hyundai-Kia este al doilea cel mai mare producător auto din Asia, după Toyota şi se află pe locul 4 mondial după Toyota, General Motors şi Volkswagen. Cifra sa de afaceri a fost de 58 miliarde de dolari în 2011.
România are drept companie fanion „Petrom”, privatizată la sub preţ în guvernarea Năstase printr-un contract în care statul a înstrăinat inclusiv rezervele naţionale de gaze naturale. Petrom anunţă la fiecare semestru profituri record, în timp ce şoferii români privesc perplecşi cum preţurile combustibilului la pompă urcă de la o lună la alta. Petrom a avut în 2011 o cifră de afaceri de 17,7 miliarde RON şi un profit istoric de 3,6 miliarde lei.
A doua companie ca mărime din România este producătorul auto Dacia, care a fost salvat de la faliment de francezii de la Renault, care în prezent produc la Colibaşi maşine low-cost. Cifra de afaceri a Dacia în 2011 a fost de 13,3 miliarde lei, iar rata profitului a fost de doar 275 milioane lei.
Pe locul 3 se află Rompetrol Rafinare, companie în jurul privatizării controversate a căreia (din guvernarea Năstase) s-a stârnit un imens scandal (fără vinovaţi). După ce Dinu Patriciu a vândut Rompetrol kazahilor, a devenit pentru o vreme cel mai bogat român.
România a fost până anul trecut şi producător de telefoane mobile low-cost, însă Nokia a decis să-şi relocheze liniile de asamblare în Asia, lăsând halele de la Jucu goale. Însă Andreea Vass (după noul nume Paul) ne-a liniştit, declarând, în calitate de consilier al premierului Emil Boc, că se caută investitori noi ca să ocupe halele de lângă Cluj. Încet-încet au început să vină muşterii, însă cifra de afaceri a acestora nu se apropie nici pe departe de cea a fabricii Nokia.
România e ţara care în 2008, în guvernarea Tăriceanu, şi-a permis (din cauza neseriozităţii şi corupţiei) să rateze investiţia de 1 miliard de euro a nemţilor de la Mercedes Benz, considerată ultima mare fabrică de automobile construită în Europa. Daimler a decis să investească în Kecskemet, Ungaria, unde produce automobile Mercedes clasa A şi B.
Agricultură
În martie 2012, Mediafax publica un articol cu titlul: „România, pe locul doi în UE la producţia de porumb şi floarea soarelui. Producţia de cereale a ţării a crescut anul trecut cu 24,3%”. Din păcate a venit seceta şi producţia a fost înjumătăţită, România neavând ca armă în lupta cu seceta decât rămăşiţele unui sistem de irigaţii construit de Nicolae Ceauşescu şi cârpit pe alocuri de baronii agriculturii născuţi din tranziţie. După prăbuşirea comunismului, România s-a transformat din exportator de produse agricole, în importator net de legume, fructe, lapte şi carne de vită.
Coreea de Sud este o ţară care are preponderent relief montan, motiv pentru care agricultura ocupă doar o pondere marginală în PIB. Despre sud coreeni ştim doar că au 211.576 de tractoare şi maşini agricole (în această cifră nu sunt incluse tractoraşele de grădină), ceea ce o plasează pe locul 25 la nivel mondial, din 190 de state. În 2003 Coreea de Sud avea 1285 tractoare şi maşinării agricole la 100 de hectare de teren arabil (locul 11 mondial), faţă de 180,42 tractoare la suta de hectare, ceea ce o plasau la momentul respectiv pe locul 70 la nivel mondial, conform Nation Master.
Transporturi
Coreea de Sud are aproximativ 3000 de kilometri de autostrăzi. Din 2004 între capitala Seul şi al doilea oraş ca mărime din ţară, Busan, s-a inaugurat şi o linie de tren de mare viteză bazată pe tehnologia TGV, însă deşi liniile au fost proiectate să suporte material rulant care circulă cu viteze de 350km/oră, autorităţile feroviare au limitat viteza de croazieră la 305km/oră. Întregul proiect feroviar a costa 20 de miliarde de dolari (de 5 ori peste suma estimată iniţial) şi a durat 12 ani.
Metroul din Seul este unul din cele mai aglomerate din lume, cu 8 milioane de pasageri pe zi şi 14 linii ce leagă fiecare cartier al oraşului cu celelalte. Primăria Seului a angajat mai mulţi matematicieni care să coordoneze orarele de circulaţie ale liniilor de metrou, cu intervalul orar pentru autobuzele de la suprafaţă
România posedă o complexă reţea de bucăţele de autostrăzi, distribuite dezorganizat pe întreg teritoriul naţional. O ştire publicată de presa centrală în urmă cu 3 zile avea următorul titlu: „România va mai avea nouă kilometri de autostradă”. În total, începând cu 20 iulie 2012, toate fragmentele de autostradă ale României au depăşit pragul psihologic de 500 de kilometri.
Guvernare
Lee Myung-bak, preşedintele Coreei de Sud esre fostul CEO al „Hyundai Engineering and Construction şi fost primar al Seulului, una din cele mai moderne metropole ale lumii. Domnul Lee Myung-bak este considerat un reformator, care conduce ţara după principii corporatiste.
Traian Băsescu, preşedintele României a fost la rându-i primar al Capitalei, el fiind iniţiatorul proiectului Podului Basarab, proiect continuat de primarul general Adriean Videanu şi terminat de primarul general Sorin Oprescu.
Deşi a luat doar 7,45 la bac (Elena Udrea a luat 7,85), Preşedintele României acordă o atenţie deosebită educaţiei oponenţilor politici, el fiind autorul celebrei expresii „Dottore… Hă!Hă!Hă” adresată premierului PSD Victor Ponta. La doar câteva zile după aceea, celebra revistă Science publica un articol despre doctoratul plagiat al lui Ponta.
Tema „plagiatului este una de maxim interes în rândul liderilor politici ai României, după ce însuşi Ministrul Educaţiei Ioan Mang a fost prins cu „şmecheria”, urmat de Victor Ponta, poreclit „prim-ministrul copy-paste”.
Se pare că totuşi capii ţării noastre ţin la educaţia înaltă, după ce Victor Ponta şi prietenul său, ministrul Dănuţ Şova, au fost acuzaţi că au trecut în CV-uri masterate fictive absolvite la universităţi celebre.
În politică există şi lideri cu „doctorate pe bune”, cum e cazul premierului Adrian Năstase, care ispăşeşte o pedeapsă de doi ani pentru corupţie. Domnul Năstase este şi conducătorul de doctorat al domnului Ponta.
Mai există un caz de premier, de profesie istoric, un „Homme Exceptionnel” cu o carieră de
cercetător şi doctorat neplagiat. E vorba de Mihai Răzvan Ungureanu.
Acesta însă are alt păcat. Se pare că îi place să îmbine erudiţia cu luxul, din moment ce
în mai puţin de 80 de zile de guvernare a cheltuit pe protocoale peste 1
milion de lei, conform dezvăluirilor din Jurnalul Naţional. Ungureanu
iubeşte cu predilecţie parfumurile de firmă, din care şi-a constituit
un stoc consistent, precum şi băuturile alcoolice fine.
Ca o tendinţă „la modă” printre politicienii români este să-şi salveze copiii de hibele sistemului educaţional românesc, RL descoperind în 2010 că o treime dintre membrii Parlamentului şi ai guvernului BOC şi-au trimis copiii la studii costisitoare peste hotare sau în şcoli private, cum e cazul Şcolii Americane din Bucureşti. Există şi elite care încă îşi ţin copiii în şcoli de stat, cum e cazul Liceului Jean Monnet, despre ale cărui eleve presa relata că au venit cu poşete Hermes şi Louis Vuitton în prima zi de şcoală.
Educaţie
Coreea de Sud deţine un sistem educaţional extrem de performant, considerat de mulţi specialişti ca fiind „prea competitiv” (e ţara cu cea mai mare rată a sinuciderilor în rândul elevilor), însă plin de elemente originale, precum ore obligatorii de „etică” şi „morală”, precum şi cu concursuri care premiază pe cei care reuşesc „păstrarea virginităţii sexuale” până la absolvire. Sistemul educaţional coreean este într-atât de exigent, încât nici măcar copiii potentaţilor zilei nu pot fi favorizaţi de profesori la examene.
După ce de ani buni elevii coreeni beneficiază de acces înainte de începerea orelor la programe educaţionale multimedia prin intermediul „Educational Broadcast System (EBS)”, în 2011 Ministerul Educaţiei de la Seul a decis că „patria Samsung” va fi primul stat al lumii care va înlocui în totalitate manualele de hârtie cu manuale digitale. Astfel, până în 2015, Coreea de Sud va investi 2 miliarde de dolari pentru a achiziţiona câte o tabletă pentru fiecare elev. Un mare avantaj al coreenilor este că este ţara de baştină a Samsung, unul din liderii mondiali în producţia de tablete, care a livrat deja tablete „Galaxy Note 10.1” către şcoli, probabil cu un „discount special”, ca pentru compatrioţi. in New York on August 15, 2012. The tablet is designed to
Despre revoluţia în educaţia din Coreea, site-ul american de tehnologie Engadget.com scria în urmă cu un an un articol: „Studenţii vor accesa materiale didactice dintr-un sistem de tip cloud, care suplimentează materialele şcolare tradiţionale cu conţinuturi multimedia accesabile pe tabletele furnizate de şcoli elevilor. Înlocuirea manualelor cu tablete va permite şcolarilor care absentează de la şcoală să recupereze online lecţiile pierdute”. Editorialistul Engadget.com scria despre ideea Coreei ca fiind una prea îndrăzneaţă pentru ţara sa, America: „E clar că Statele Unite, care numără o populaţie şcolară de 6 ori mai numeroasă decât a aliatului nostru din Estul Îndepărtat, mulţi dintre viitorii noştri lideri vor fi nevoiţi să care în ghiozdane manuale de hârtie pentru o lungă perioadă de timp de acum încolo”.
Ecaterina Andronescu nu s-a lăsat însă descurajată de o provocare pe care specialişti din SUA o consideră utopică, ministra PSD fiind dornică să împânzească şcolile patriei cu tablete PC în valoare de aproape 1 miliard de lei. Nu se ştie de unde va strange doamna Andronescu aceşti bani, în contextul unui sistem educaţional despre al cărui nivel de subfinanţare îţi faci uşor o idee dacă citeşti titlurile câtorva articole publicate în presă în 2012: „Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, s-a umplut de purici în timpul unei vizite la o şcoală din Mehedinţi -Gazeta de Năvodari”, „Un profesor debutant câştigă în România un salariu lunar de două ori mai mic decât venitul mediu naţional – REALITATEA.NET”, „88 de scoli muresene în buda- Ziarul de Mureş”, „Salarii de mizerie! Aproape jumatate din profesorii tineri vor sa plece din invatamant- Agenda.ro”, „Mii de elevi din Gorj îşi fac nevoile în fundul curţii – Gorj Domino”, „Optiune – Scoli de lux cu buda in curte – Jurnalul Naţional”. „VIDEO Andronescu, directorului unei şcoli fără apă,cu toaleta în curte: Aveţi o şcoală de îmi vine să plâng”.
TEST ONLINE
Am încercat să luăm legătura cu doamna ministru Andronescu pentru a explica cum îşi va pune în practivă ideea, dar nu a răspuns solicitării noastre. Există trei posibile răspunsuri:
A. Doamna Andronescu ştie ceva ce noi nu ştim.
B. E doar o intoxicare electorală plagiată după „intoxicarea lui Funeriu” cu accesul controlat electronic în şcoli.
C. Abramburica are nevoie de o tabletă.
Votaţi dumneavoastră, dragi cititori.
